Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Comarnic-Braşov, 15 ani de promisiune deşarte

Autor: DAN STRăUţ
24 Feb 2020

La mijlocul acestei luni s-au împlinit 15 ani de la primele încercări de traversare cu o autostradă a Carpaţilor. Dacă proiectul „Autostrada Zăpezii” (Comarnic-Braşov), lansat în 2005, avea 58 de kilometri şi costa 1,3 miliarde de euro, acum mai are doar 53 de kilometri şi costă 1,8 miliarde de euro. Cu toate că trebuia să fie în circulaţie de cel puţin trei ani, şoseaua de mare viteză a rămas pe hârtie şi doar un scurt tronson se află în construcţie efectivă. Ultima strigare: BERD vrea să participe ca finanţator la relansarea proiectului. Jurnalul vă prezină „epopeea” autostrăzii Comarnic-Braşov, în care statul a vărsat deja câteva zeci de milioane de euro doar pentru a dovedi fezabilitatea unei construcţii mai mult decât necesare.

 

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a exprimat recent, cu ocazia unei reuniuni oficiale, disponibilitatea de a participa la finanţarea proiectului de autostradă Comarnic-Braşov. Acesta este ultimul episod dintr-o lungă telenovelă începută în urmă cu fix 15 ani, când apărea pe tapet primul proiect de traversare a Carpaţilor cu o şosea de mare viteză. A fost botezată „Autostrada Zăpezii” - un nume parcă predestinat, având în vedere cât timp a rămas îngheţată în proiect. Iniţiatorii preconizau, în 2005, că autostrada urma să se construiască în parteneriat public-privat, însă caietul de sarcini era făcut în aşa fel încât constructorii români (celebrii „regi ai asfaltului” de atunci) să nu se poată califica la licitaţii.

2007: Orban vrea concesiune

După o perioadă în care proiectul a rămas într-un con de umbră, în 2007 a ieşit la rampă ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, şi a anunţat că lucrările la tronsonul Comarnic-Braşov vor începe în toamna lui 2008. „Până la 1 iunie, vom semna contractul pentru tronsonul Comarnic-Braşov, care va fi realizat prin concesiune, în toamnă urmând să înceapă execuţia lucrărilor”, explica oficialul care azi e premierul României. Licitaţia pentru desemnarea constructorului a fost însă amânată de pe 24 decembrie 2007 pe 15 ianuarie 2008, din cauza mai multor solicitări făcute de companiile care intenţionau să participe.

2010: apare taxa de utilizare

După o altă perioadă de controverse şi contestaţii, statul mai face o încercare de relansare, în ianuarie 2010. Contractul de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov este semnat, iar ministrul de atunci al Transporturilor, Radu Berceanu, anunţă în premieră că va aplica taxa de utilizare a autostrăzii. Aceasta urma să fie de circa un euro pe autoturism. În luna martie, reprezentanţii Bîncii Europene de Investiţii (BEI) anunţau că negocierile pentru finanţarea construcţiei autostrăzii nici nu începuseră, pentru ca în aprilie Vinci-Aktor să renunţe la contract. Termenul de finalizare al Autostrăzii Zăpezii era, în 2010, anul 2014.

2011-2013: Ponta şi Şova se întrec în promisiuni

În 2011 a început un nou sezon din telenovela Comarnic-Braşov, proiectul revenind pe lista proiectelor de investiţii publice propuse pentru realizare prin parteneriat public-privat. Merită notat că între timp, în februarie 2012, Ministerul Transporturilor a organizat o licitaţie pentru revizuirea studiului de fezabilitate a proiectului abandonat în 2010, contractul fiind estimat la 23,6 milioane de lei, fără TVA.

În 2013, premierul Victor Ponta intră în scenă şi spune că s-a săturat de „şmecherile” contestatarilor care au blocat proiectul şi că nu va mai candida la parlamentare dacă autostrada Comarnic-Braşov nu va fi executată. „Pe 28 februarie se anunţă precalificarea probabil pentru Bucureşti-Braşov, nu e Comarnic-Braşov. Dacă nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Braşov şi cu Piteşti-Craiova”, spunea Victor Ponta, în luna februarie 2013.

În luna mai, ministrul delegat pentru Marile Lucrări de Investiţii, Dan Şova, anunţa că tronsonul de autostradă va fi gata până la alegerile din 2016. Câteva luni mai târziu, acelaşi Dan Şova spunea că se va semna contractul pentru construcţia Autostrăzii Zăpezii pe 30 octombrie 2013. El promitea, totodată, că lucrările urmau să înceapă în aprilie 2014. În cele din urmă, CNADNR a selectat din nou consorţiul Vinci-Aktor-Strabag, iar Victor Ponta îi transmite lui Dan Şova că în aprilie 2014 „trebuie să se urce pe excavator sau pe buldozer” şi să înceapă lucrările de construcţie la Autostrada Zăpezii.

La începutul lui 2014, premierul Victor Ponta anunţa că autostrada Comarnic-Braşov, acum cu cinci kilometri mai scurtă decât în proiectul iniţial, va fi finalizată în 2017, iar taxa pentru utilizarea ei va fi de 5,7 lei plus TVA.

2017-2018: Alba-neagra cu Banca Mondială

Guvernul instalat „la butoane” la finele anului 2016 şi-a trecut printre priorităţi lansarea lucrărilor la Comarnic-Braşov şi, într-o oarecare măsură, a şi reuşit. Doar că asistenţa din partea Băncii Mondiale (BM), acceptată iniţial, a fost ulterior respinsă prin vocea ministrului Lucian Şova. Asistenţa BM era menită să asigure doar identificarea surselor şi transparenţa cheltuielilor de proiectare şi execuţie a viitoarei autostrăzi, deci nu finanţarea efectivă a lucrărilor, lucru care n-a fost pe placul Bucureştiului.

2019: Încep lucrările

Data de 20 mai 2019 a intrat în istoria autostrăzii ca fiind ziua ăn care au pornit primele excavatoare pe şanierul Comarnic-Braşov. Lucrările au demarat în prezenţa ministrului Transporturilor de atunci, Răzvan Cuc (datorită căruia, în bună măsură, s-a şi deblocat înaintarea întregului proiect). Este vorba, mai precis, despre o bucată de 6,3 kilometri aflată între localităţile Râşnov şi Cristian, plus un drum de legătură de 3,7 kilometri. Din acel moment (luna mai 2019), constructorul are la dispoziţie 18 luni ca să termine lucrarea de peste 118 milioane de lei, ceea ce înseamnă că tronsonul ar trebui să fie gata la sfârşitul anului viitor.

Cât despre celelalte loturi şi secţiuni ale autostrăzii Comarnic-Braşov, telenovela continuă şi nu dă semne că se va încheia prea curând, chiar dacă PNL a ieşit cu promisiunea că va finaliza întreaga lucrare dacă va rămâne la putere în următorii 4 ani.

 

Până în 2030, ar trebui să 2.200 de kilometri de drumuri expres şi cu 650 de kilometri noi de autostradă, potrivit Master Planului General de Transport, document al cărei unică realizare este că am depăşit toate termenele asumate.

 

Secţiunile Autostrăzii Comarnic-Braşov

Secţiunea 1: Comarnic Sud - Comarnic Nord (3,4 km), de la Km 111+875 la Km 115+300

Secţiunea 2: Comarnic Nord - nod rutier Buşteni (16,3 km), de la Km 115+300 la Km 131+600

Secţiunea 3: Nodul rutier Buşteni până la nodul rutier Predeal (12,8 km), de la Km 131+600 la Km 144+400

Secţiunea 4: Nodul rutier Predeal până la nodul rutier Râşnov (15,2 km), de la Km 144+400 la Km 159+645

Secţiunea 5: Nodul rutier Râşnov până la Cristian (5,4 km), de la Km 159+645 la Km 165+090 + drum nou de legătură între autostradă şi DN73 (Cristian) + reabilitare DN73B

Ultima oră
Alte titluri din: Constructii&Proprietati
Prețurile, la ceas de cădere. ​​​​​​​Piața rezidențială a intrat în amorţire Prețurile, la ceas de cădere. ​​​​​​​Piața rezidențială a intrat în amorţire
Preţurile apartamentelor au crescut cu 1,6% la nivel naţional. Clujul, cel mai costisitor Preţurile apartamentelor au crescut cu 1,6% la nivel naţional. Clujul, cel mai costisitor
Mai multe titluri din: Constructii&Proprietati
Antena3.ro Zece șoferi de TIR din Republica Moldova, blocați în Polonia: 'Vrem acasă la copii, ajutați-ne!'
Libertatea.ro Cât de departe ieşim din casă, ca să nu primim amendă? Poliţia răspunde la 10 întrebări
A1.ro Alexandru Rafila, scenariu sumbru pentru România: ”Vom trece de 1.000 de cazuri de coronavirus pe zi!” Când se va întâmpla acest lucru
IncomeMagazine.ro BestJobs: Speranța de angajare a tinerilor a crescut în 2019
Observator.ro Un copil de 3 ani, printre pacienții nou confirmați cu coronavirus