Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Expoziția “Hortus Deliciarum” a artistei Maria Victoria Zidaru

Autor: MAGDALENA POPA BULUC
01 Dec 2019

Marți, 3 decembrie 2019, la ora 18.00, va fi inaugurată în Galeria Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția (Palazzo Correr, Campo Santa Fosca, Veneția) expoziția intitulată “Hortus Deliciarum” a artistei Maria Victoria Zidaru. Numele Mariei Victoria Zidaru este foarte cunoscut publicului iubitor de artă din România. Artista a expus în numeroase prilejuri în cadrul unor importante manifestări colective din străinătate și se bucură de aprecieri din partea criticii de artă din diferite țări. La origine, adică la începuturile activității sale artistice, Maria Victoria Zidaru a practicat arta sculpturii în forma ei tradițională, revoluționată de Brâncuși prin reducția la esențialitate a formelor naturale până la transformarea lor în semne simbolice ale vieții și ale cosmosului. După un debut caracterizat de interesul pentru sculptura în bronz, în care mergea pe urmele acelei modernizări a formei clasicizante, obținută prin frământarea aproape expresionistă a învelișului materiei sculpturale, introdusă în România în anii ‘70 de sculptori de mare talent precum Paul Vasilescu și Vasile Gorduz, Maria Zidaru a arătat interes pentru punerea în evidență a fluidității materiei prin combinațiile inedite între fibrele vegetale, lemn, frunze, paie, răchită. A încercat a face în sculptură ceea ce a făcut italianul Burri în picturile în care culorile păstoase suprapuse pe materiale de altă origine așternute în straturi dense pe pânză au dat imaginii o consistență vulcanică și străluciri surprinzătoare. A întrebuințat și întrebuințează în compozițiile sale, ce se înscriu în categoria tehnicilor mixte (sculptură–pictură–textile), materiale „sărace” și nepretențioase, lipsite de strălucire, dar simple, sugestive, emoționante, modeste. Care au calitatea de a îndemna pe spectator, prin sobrietatea lor expresivă, la reflecții existențiale. În arta sa, temele vizuale de amplă respirație, au fost înlocuite de sugestii trimițând la realități ale vieții zilnice, la îndeletniciri paralele confundabile cu îndeletnicirile artizanale: spălat, frământat, împletit, cusut. Sugerările sale lărgesc orizontul creației artistice atunci; cu ajutorul lor artistul năzuiește să descifreze o estetică în lumea simplă a meșteșugului, unde arta se naște din gesturi spontane.

Titlul expoziției, “Hortus Deliciarum” este inspirat de muzica medievală a sfintei Hildegard din Bingen (1098-1179). Intenția artistei a fost acea de a se adresa sensibilității publicului recurgând la participarea tuturor celor 5 simțuri. Cu contribuția acestora se activează în spirit, crede artista, capacitatea de retrăi starea paradisiacă de la originea speciei umane, stare către care umanitatea tânjește. Pentru aceasta, în expoziția de la Veneția, se va folosi de lucrări parietale cu broderie pe pânză, instalații cu elemente din ierburi și mirodenii, proiecții video, muzică. Tema „paradisului pierdut”, ce se regăsește în textele marilor poeți ai lumii și în armoniile sublime ale muzicii religioase și laice, medievale, renascentiste, baroce și moderne, este încă foarte actuală, fiecare artist năzuind la recreare spațiului ideal al viselor. Respectiva temă revine obsesiv în arta Mariei Victoria Zidaru, ea este de altfel „experimentată” în variante îndrăznețe în numeroase proiecte efectuate în ultimii ani, cel mai recent fiind cel ce va fi prezentat la Veneţia. Centrul său de interes va fi constituit de o instalație centrală formată din 7 sau 9 cordoane din ierburi uscate, lungi de 13 m, care vor traversa sala Galeriei pe orizontala ei, pornind de la înălțimea peretelui din stânga până la înălțimea peretelui din dreapta. Între cordoane va fi o distantă optimă pentru ca sala să poată fi traversată de spectatori. Acest râu vegetal va trimite la „râul vieții”. El are, ca suport scenografic, vegetația în care cuplul mitic al vârstei de aur, și-a început și a continuat experiența senzorială a existentei umane. Se va mai face, în expoziție, o trimitere punctuală la cele 4 râuri care traversau spațiul edenic și, nu în ultimul rând, la Canal Grande, ca simbol modern al traversării Acheronului, al exercițiului trecerii de la o lume la alta: în fapt o simbolistică subtextuală a fiecărei imagini de fluviu sau râu care înnobilează și caracterizează o mare capitală.

 

Desfășurarea dinamic-scenografică a instalațiilor proiectate de d-na Maria Zidaru pentru expoziția de la Veneţia are capacitatea de a stimula interesul simțurilor și reflecțiilor asupra sensurilor simple, esențiale ale vieții.

Cunoașterea de către publicul ce frecventează Veneţia a uneia dintre cele mai interesante artiste romane al momentului actual prin modul în care își propune a recurge la participarea tuturor simțurilor de care dispunem la reconstituirea unui orizont poetic, mitologic, mirific al unei lumi primordiale, paradisiace, în care se regăsesc miturile vârstei de aur ale umanității, a vremurilor originare ale acesteia

Ultima oră
Alte titluri din: Arte Vizuale
„1989: Anul în care Europa a redevenit ea însăşi”  Fotograful Edward Serotta şi transformările Estului, într-o expoziţie-document  la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu „1989: Anul în care Europa a redevenit ea însăşi” Fotograful Edward Serotta şi transformările Estului, într-o expoziţie-document la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu
„Trăind în zen”. Colocviu despre zen, simplitatea vieții monahale și relația dintre zen și artă, cu participarea extraordinară a maestrului zen Geppo Kobori și a artiștilor asociați templului Ryoko-in, Kyoto, Japonia „Trăind în zen”. Colocviu despre zen, simplitatea vieții monahale și relația dintre zen și artă, cu participarea extraordinară a maestrului zen Geppo Kobori și a artiștilor asociați templului Ryoko-in, Kyoto, Japonia
Mai multe titluri din: Arte Vizuale
Antena3.ro Alina-Mădălina este învățătoare într-o comună vasluiană. Însă, recent, oamenii au aflat un secret murdar despre ea: „Cum Dumnezeu a fost posibil așa ceva?”
Libertatea.ro Pozele intime cu Oana Roman, făcute publice după despărțirea de soțul ei
A1.ro Gheorghe Dincă, detalii despre relațiile intime cu Luiza! Ce l-a rugat fata, înainte de... „Nu puteam să refuz”
IncomeMagazine.ro BestJobs: Speranța de angajare a tinerilor a crescut în 2019
Observator.ro Horoscop 14 decembrie