Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cultura de masă în „Epoca de Aur” – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra

Autor: MAGDALENA POPA BULUC
09 Aug 2019

Proiectul „Cultura de masă în << Epoca de Aur>> – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” este compus din cercetare, expoziție și publicație ce prezintă și analizează politicile culturale din perioada lui Nicolae Ceaușescu.

Este produs de PostModernism Museum în cadrul programului său lansat în 2015 numit DARE (Documentarea, Arhivarea, Reevaluarea și Expunerea artei și culturii vizuale produse în România în perioada 1944-1989) și găzduit de Muzeul Municipiului Bucureşti – Muzeul Nicolae Minovici în perioada 2-23 august 2019. 

Pe 23 august la ora 11.00 are loc în cadrul expoziției lansarea cărții omonime și un ghidaj specializat. Publicația „Cultura de masă în „Epoca de Aur” – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” conține studiile autorilor: Cristina Anisescu, Daniela Apostol, Florin Dumitrescu, Călin Hentea, Cosmin Nasui, Oana Nasui și Cristian Vasile și este în curs de apariție la Editura PostModernism Museum, 2019.

Spațiu desfășurare: Muzeul Municipiului Bucureşti – Muzeul Nicolae Minovici, Str. Dr Minovici Nicolae nr. 1

Expoziție deschisă: 2-23.08.2019 /// miercuri-duminică 10.00-18.00, ultima intrare la 17.30

Eveniment pe 23 august 2019, ora 11.00: lansare carte „Cultura de masă în << Epoca de Aur>> – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” și ghidaj specializat în expoziție.

Curator și cercetător: Cosmin Nasui

 

Context al cercetării

În perioada comunistă, cultura de masă din România, cu destinația ei specifică, a avut parte de un program politic, fiind utilizată din punct de vedere ideologic. Comunismul înțelegea cultura, în sens generic, ca un fenomen de masă specific clasei muncitoare, definit ca și „cultură a proletariatului” (pe de-o parte opusă culturii „elitelor”, pe de alta fiind o componentă a formei de răspândire prin participarea activă a maselor). Cu atât mai interesante sunt cercetările asupra acestor fenomene culturale și sociale care au concentrat și propagat în mentalul colectiv modele care sunt și astăzi parte din societate.

Studiul comunismului are în societatea românească o puternică conotație legată de documentarea, arhivarea și scoaterea în evidență a suferinței, fricii, torturii, exterminării, crimelor regimurilor comunismului. Datorită greutății acestor subiecte, recuperarea și apropierea necesară de istoria recentă din partea tinerilor devine dificilă și problematică.

 

Expresia „Epoca de Aur” a fost atribuită de către propaganda oficială a anilor ’80, dictaturii totalitare a lui Nicolae Ceaușescu, (în diferitele sale forme și funcții politice și publice între anii 1965-1989). Această perioadă istorică este considerată azi marcată de național comunism și de cultul personalității conducătorului Republicii Socialiste România.

Societatea comunistă a „Epocii de Aur” nu este una care să se fi dezvoltat fără amestecul ideologiei și a manipulărilor prin programe politice, sociale și culturale. 

 

Expunerea cercetării

Cercetarea culturii de masă din proiectul de față are de aceea mai multe perspective și unghiuri de abordare, atât antropologice, istorice, politice, ideologice, cât și sociale, artistice și estetice. Rolul acestora este de a analiza complex contextul dar și reprezentările din cultura vizuală din perioada 1965-1989, din punctul de vedere al culturii de masă.

Sunt urmărite paralelismele între tipurile de fenomene culturale și sociale create prin intermediul festivalurilor și publicațiilor specifice precum Revista Cîntarea României, Revista Flacăra, albume muzicale și interpretativ-recitative dedicate festivalului național „Cîntarea României”, expoziții etc. dar și a participării motivate atât ca audiențe cât și ca posibilități de premiere prin medalii și diplome de diferite grade.

Proiectul de cercetare și expozițional „Cultura de masă în << Epoca de Aur>> – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra”este prezentat în spațiu ca o viziune dinamică și constă în lucrări de artă, publicații ale vremii, cataloage de artă, memorabilia, proiecții video, înregistrări audio, cercetări sociologice. Proiectul include și o componentă de „cercetare continuă”, prin adunarea și centralizarea de feedback de tip istorie orală recentă (comentarii, mărturii) din partea vizitatorilor, care să fie integrat în prezentările ulterioare.

Proiectul „Cultura de masă în „Epoca de Aur” – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” face parte din DARE, un program inițiat în 2015 de PostModernism Museum: „Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art and visual culture produced in Romania in 1944-1989”. 

Programul constă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români cu  ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989. 

Programul include o serie de expoziţii cercetare, dezbateri, conferinţe și publicații care încearcă să reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de la Revoluția Română din 1989. 

Conceptul inovator lansat de DARE este rezultatul unei viziuni pluridisciplinare istorice, antropologice, artistice și sociologice. Cercetarea expozițională  prezintă surse documentare materiale de arhivă, memorabilia, filme, publicații, interviuri audio-video, în scopul de a deschide serios și în sens larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct de vedere istoric, prin utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de exprimare.

Fără să se subscrie la vreo teză sau interpretare, mecanismul expoziției-cercetare prezintă propriile sale instrumente ca probe deschise, într-o relație nepartizană cu elemente diferite, polarizat nefaste, politice sau ideologice. Publicațiile care însoțesc proiectele fac parte din colecția „Lada de gunoi a istoriei” și apar la editura PostModernism Museum.

Expresia „Lada de Gunoi a Istoriei” este inventată de Leon Trotsky adresându-se menșevicilor care plecau de la Congresul Sovietelor din 1917: „Mergeţi la locul unde de acum aparțineți – coșul de gunoi al istoriei!” se referă figurativ cinic la acel loc în care oameni, evenimente, artefacte, ideologii etc. au fost retrogradate prin uitare sau marginalizate în istorie.

 

Cenaclul Flarăra

„• Cenaclul Flacăra a fost cea mai puternică mișcare de cultură tânără și nonconformistă din Europa de Est (unii spun că nu numai din acest spațiu!) în perioada 1973-1985. A fost interzis de autorități, pentru că promova libertatea, cultura și gândirea neîngrădită, prin muzică, versuri și dialog, opunându-se cenzurii și dogmelor epocii totalitare. În primii 12 ani de activitate, au avut loc 1615 manifestări cu peste 6 milioane de spectatori. După reînființare, între 1990 și 2010, au mai avut loc peste 1000 de manifestări.

  • Pe scena Cenaclului s-au lansat ori și-au consolidat cariera: Cantautori, unii dintre ei nume de vârf ale muzicii folk, rock și din alte genuri, ca: Tudor Gheorghe, Mircea Vintilă, Vali Sterian, Dan Andrei Aldea, Vasile Şeicaru, Ducu Bertzi, Tatiana Stepa, Dumitru Fărcaşu, Marcela Saftiuc, Gil Ioniţă, Anda Călugăreanu, Dorin Liviu Zaharia, Mircea Florian, Ion Zubaşcu, Valeriu Penişoară, Alexandru Zărnescu, Horia Stoicanu, Gil Dobrică, Maria Nagy, Gheorghe Gheorghiu, Maria Dragomiroiu, Emilian Onciu, Octavian Bud, Nica Zaharia, Ioan Gyuri Pascu, Angelica Stoican, Mădălina Manole; Trupe rock: Phoenix, Iris, Voltaj, Holograf, Sfinx, Mondial, Pro Musica, Metropol, Krypton, Celelalte cuvinte, Roşu şi Negru, Catena, Totuşi…; Grupuri folk: Partaj (Tatiana Stepa, Magda Puskas), Flacăra Folk 73, Canon, Folk T…; Umoriști: Divertis, Mesaj, Reflex Flacăra…; Coruri: Madrigal, Song, Preludiu, Voces Primavera, Doina al Armatei, Rapsodia Română, Finteuşu Mare, Bocsig, Hideaga…
  • La Cenaclu, au fost prezenți mari scriitori, actori, regizori: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Florian Pittiş, Amza Pellea, Radu Beligan, Florin Piersic, Ştefan Iordache, Mihail Stan, Horaţiu Mălăele, Florin Zamfirescu, Leopoldina Bălănuţă, Virgil Ogăşanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Valeria Seciu, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Octavian Cotescu, Mitică Popescu, Silvia Popovici, Ilinca Tomoroveanu, Rodica Mandache, Adam Erzsebet, Rozina Cambos, Mircea Diaconu, Gelu Colceag, Ion Marinescu, George Mihăiţă, Cornel Diaconu, Dumitru Moroşanu…; mari sportivi: Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Nicolae Dobrin, Mircea Lucescu, Ilie Balaci, Ion Ţiriac, Virginia Ruzici, Margareta Mureşan, echipele de fotbal Universitatea Craiova, Rapid, Poli Timişoara…
  • În total, la cele peste 2000 de manifestări, care au avut loc între 1973 şi 2010, au participat peste 7 milioane de spectatori.
  • Pe scena Cenaclului, Adrian Păunescu a afirmat pentru prima oară în România, încă din 1983, că 1 Decembrie 1918 este adevărata zi naţională a poporului român.
  • La Cenaclu – manifestare multiculturală în sprijinul păcii și bunei înțelegeri – s-a cântat şi s-a recitat în română, engleză, franceză, rusă, spaniolă, italiană, greacă, turcă, maghiară, germană, ebraică, arabă, tătară, dialect aromân, idiş, japoneză, chineză, sârbo-croată, ţigănească, poloneză…
  • De-a lungul manifestărilor, Adrian Păunescu a primit pe scenă circa o jumătate de milion de bilețele de la spectatori, în care se exprimau cele mai diverse opţiuni artistice, sociale, politice și sportive.
  • În total, manifestările Cenaclului au durat aproximativ 10.000 de ore, adică o medie de circa cinci ore pentru o manifestare. Recordul de durată s-a consemnat la Galaţi, la Gala 1000, în iulie 1983, când spectacolul a început la ora 18 şi s-a încheiat dimineaţa la ora 7.
  • În drumurile sale prin ţară, Cenaclul a străbătut sute de mii de kilometri, cu automobilul, autocarul, camionul, TIR-ul, microbuzul, tractorul, trenul, avionul, motocicleta, bicicleta, vaporul…
  • Cenaclul Flacăra a avut chiar și o echipă de fotbal care a disputat, de-a lungul celor circa 10 ani de activitate, peste o sută de partide, cu diverse echipe din ţară, nefiind niciodată înfrântă.
  • La Cenaclul Flacăra s-au scris, s-au lansat sau au devenit celebre cântece și refrene ca: „Doamne, ocrotește-i pe români”, „Rugă pentru părinți”, „Viața noastră unde e?” „Și totuși există iubire”, „Treceți, batalioane române, Carpații”, „Cu căciulile pe frunte”, „Cozma Răcoare”, „Trăiască România”, „O lume de douăzeci de ani”, „Nu uita că ești român”, „Doamne, vino, Doamne”, „Odată am ucis o vrabie”, „Oameni de zăpadă”, „Tu Ardeal”, „Ridică-te, Ștefane, și vezi-ți fiii”, „La adio tu”, „Puștoaica”, „Oltenia, eterna Terra Nova”, „Te salut, generație în blugi”, „Copaci fără pădure”, „Niciodată să nu uităm de cei mai triști ca noi”, „Rău mă dor ochii mă dor”, „Nu uita că ești român”, „Aruncarea în valuri”, „Broasca țestoasă”,„Trenul fără naș”, „La o cană cu vin”, „Nebun de alb”, „La margini te chem” și multe altele.

(Andrei Păunescu, „Istoria Cenaclului Flacăra”, Fragment din descrierea evenimentului “Remember Cenaclul Flacăra − Adrian Păunescu”)

Andrei Păunescu, fiul lui Adrian Păunescu și organizatorul spectacolului itinerant “Remember Cenaclul Flacăra” răspunde recent unui interviu: „− Dacă, între 1973-1985, Cenaclul a avut 6 milioane de spectatori, câți ați spune că a avut după 1990?

− Da, e o cifră consemnată în cronicile vremii. A fost cel mai mare fenomen al culturii naționale, probabil dintotdeauna. Din 1990 și până acum n-a fost atât de mare audiența ca înainte, dar apreciem că în jurul a un milion de spectatori, în peste 1.000 de spectacole.”[7]

Cristian VASILE va trata formulele organizatorice/ instituționale care au premers fenomenul Cîntarea României, fiind exploatate și perfecționate după 1976 de regimul Ceaușescu. El va documenta caracteristici importante ale mișcării artistice de amatori și ale fenomenului Cîntarea României prin apelul la documentele aflate la Arhivele Naționale [fondul CC al PCR – Secția propagandă și Agitație]. În ceea ce privește Cenaclul Flacara, C.V. va aborda elemente din biografia politică și intelectuală a lui Adrian Păunescu, animatorul Cenaclului, așa cum reies din sursele deschise și din dosarele întocmite de organele de securitate în cadrul urmăririi informative.

Ultima oră
Alte titluri din: Carte
România prezentă cu peste 600 de titluri la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing România prezentă cu peste 600 de titluri la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing
România va fi prezentă cu peste 600 de titluri la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing România va fi prezentă cu peste 600 de titluri la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing
Mai multe titluri din: Carte
Antena3.ro Femeia se afla pe trotuar, când brusc s-a trezit secerată și trântită la pământ. Ce a urmat însă este de-a dreptul șocant. Momentul a fost surprins de o cameră de supraveghere (VIDEO cu impact emoțional)
Libertatea.ro Actorul a murit la doar 41 de ani, chiar după ce și-a serbat ziua de naștere. Familia, în stare de șoc
A1.ro Gheorghe Dincă a ascuns asta până acum! Anchetatorii trebuie să spargă tot pentru a vedea ce se află înăuntru
IncomeMagazine.ro BestJobs: Unde au căutat românii să se angajeze în luna iunie. Companiile au înregistrat cu 5% mai multe aplicări la joburi în această perioadă
Observator.ro Horoscop 22 august