Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Peer Gynt” și „Carmina Burana”, într-o nouă montare pe scena Operei Naționale București

Autor: MAGDALENA POPA BULUC
13 Mai 2019

Spectacolul Peer Gynt de Edvard Grieg și Carmina Burana de Carl Orff  are coregrafia semnătă de Davide Bombana, costumele, decorul și luminile au fost create de către Mario De Carlo, asistent scenografie Andreea Koch. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare, Corul Operei Naționale București a fost pregătit de către Daniel Jinga, iar Corul de copii de către Smaranda Morgovan.

 

Peer Gynt de Edvard Grieg îl va aduce în fața publicului pe actorul Ion Caramitru, în calitate de invitat al primei scene lirice a țării. Partea a doua, Carmina Burana de Carl Orff va fi interpretată de către baletul, soliștii, corul și orchestra Operei Naționale București.

 

Reprezentațiile vor avea loc sâmbătă, 18 mai, începând cu ora 18:00, duminică, 19 mai, începând cu ora 18:30 și miercuri, 22 mai, începând cu ora 18:30.

 

Coregraful spectacolului vine cu o propunere inovatoare și îndrăzneață, după cum însuși declară: „Pentru mine, cel mai răscolitor aspect al cantatei Carmina Burana este accepțiunea vulnerabilității și impotenței omenirii în fața destinului, cu schimbările sale constante. În ciuda acestui fapt, ființa umană, în atașamentul său disperat pentru viață, în zadar încearcă cu toată puterea să uite trecutul și să lupte împotriva sabiei lui Damocles ce îi atârnă deasupra capului. Prin miracolul naturii și al trezirii primăverii, prin dragostea de la forma-i cea mai pură la cea mai desfrânată, prin religie cu esența, incoerențele și chiar viciile sale, omenirea încearcă să găsească o cale de a supraviețui, nelăsându-se niciodată în voia destinului zdrobitor, mereu schimbător și implacabil.”

 

Nu există o poveste propriu-zisă în Carmina Burana. Lucrarea  începe având pe scenă toți dansatorii ce se simt amenințați de puterea distrugătoare ce le stă deasupra capului.

     A doua scenă ne aduce în prim plan 20 de bărbați prinși într-un dans  circular furios, mișcare ce reprezintă, de fapt, bătălia constantă și revolta oamenilor la nedreptatea destinului.

     Următoarea secțiune a piesei vorbește despre bucuria oamenilor și despre venirea primăverii. Patru cupluri se prind într-un dans senzual, învăluiți de căldura soarelui. Lor li se alătură un grup de fete tinere, ce-și descoperă dorințele trupești. Scena se încheie cu un duo vital, plin de armonie și de bucuria vieții.

Următoarea parte, În Tavernă, vorbește despre dorința sexuală, aproape chinuitoare, care stăpânește întreg cadrul coregrafic. Datorită climatului religios marcat de violență, agresiune și ură, atmosfera de  reprimare devine pregnantă, fiind reprezentată în acest tablou printr-un rol masculin și un trio de călugări. Scenele ce urmează sunt o continuare a dorințelor trupești prezente în această secțiune.

Următoarea secțiune, dimpotrivă, vorbește despre iubire sau, mai bine zis, despre dorința puternică a dragostei, rămasă neîmplinită. Trei solo-uri diferite prezintă aceste stări de melancolie, tristețe și visare.

     În ultima parte a lucrării coregrafice, o prezență episodică și misterioasă, Fortuna, devine dominantă. Ea este enigmatică, cu o natură duală. Ridicată ca un idol, ea este recunoscută ca fiind suveranul tuturor destinelor umane. După ieșirea ei, omenirea este din nou forțată să se dizolve în fața forței atotputernice, amenințătoare care apasă deasupra întregii omeniri, închizând baletul  așa cum a început, într-o revenire ciclică a evenimentelor.

 

Ultima oră
Alte titluri din: Teatru
Avanpremieră la TNRS: „Femei”, adaptare după „Totul despre femei” de Miro Gavran Avanpremieră la TNRS: „Femei”, adaptare după „Totul despre femei” de Miro Gavran
Bad Talks – o după-amiază neliniștită la Unteatru Bad Talks – o după-amiază neliniștită la Unteatru
Mai multe titluri din: Teatru
Antena3.ro Un exercițiu de matematică de clasa a IV-a a creat nebunie printre părinți. S-a lăsat cu excluderi din grupul de pe Whatsapp
Libertatea.ro Cum poate rămâne Viorica Dăncilă premier! Strategia care are deja un precedent
A1.ro După o petrecere cu alcool și droguri, o tânără mama a făcut amor cu doi dintre prietenii fiului ei. În dormitor s-a dezlănțuit orgia
IncomeMagazine.ro BestJobs: Speranța de angajare a tinerilor a crescut în 2019
Observator.ro Horoscop 18 octombrie