Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Peer Gynt” și „Carmina Burana”, într-o nouă montare pe scena Operei Naționale București

Autor: MAGDALENA POPA BULUC
13 Mai 2019

Spectacolul Peer Gynt de Edvard Grieg și Carmina Burana de Carl Orff  are coregrafia semnătă de Davide Bombana, costumele, decorul și luminile au fost create de către Mario De Carlo, asistent scenografie Andreea Koch. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare, Corul Operei Naționale București a fost pregătit de către Daniel Jinga, iar Corul de copii de către Smaranda Morgovan.

 

Peer Gynt de Edvard Grieg îl va aduce în fața publicului pe actorul Ion Caramitru, în calitate de invitat al primei scene lirice a țării. Partea a doua, Carmina Burana de Carl Orff va fi interpretată de către baletul, soliștii, corul și orchestra Operei Naționale București.

 

Reprezentațiile vor avea loc sâmbătă, 18 mai, începând cu ora 18:00, duminică, 19 mai, începând cu ora 18:30 și miercuri, 22 mai, începând cu ora 18:30.

 

Coregraful spectacolului vine cu o propunere inovatoare și îndrăzneață, după cum însuși declară: „Pentru mine, cel mai răscolitor aspect al cantatei Carmina Burana este accepțiunea vulnerabilității și impotenței omenirii în fața destinului, cu schimbările sale constante. În ciuda acestui fapt, ființa umană, în atașamentul său disperat pentru viață, în zadar încearcă cu toată puterea să uite trecutul și să lupte împotriva sabiei lui Damocles ce îi atârnă deasupra capului. Prin miracolul naturii și al trezirii primăverii, prin dragostea de la forma-i cea mai pură la cea mai desfrânată, prin religie cu esența, incoerențele și chiar viciile sale, omenirea încearcă să găsească o cale de a supraviețui, nelăsându-se niciodată în voia destinului zdrobitor, mereu schimbător și implacabil.”

 

Nu există o poveste propriu-zisă în Carmina Burana. Lucrarea  începe având pe scenă toți dansatorii ce se simt amenințați de puterea distrugătoare ce le stă deasupra capului.

     A doua scenă ne aduce în prim plan 20 de bărbați prinși într-un dans  circular furios, mișcare ce reprezintă, de fapt, bătălia constantă și revolta oamenilor la nedreptatea destinului.

     Următoarea secțiune a piesei vorbește despre bucuria oamenilor și despre venirea primăverii. Patru cupluri se prind într-un dans senzual, învăluiți de căldura soarelui. Lor li se alătură un grup de fete tinere, ce-și descoperă dorințele trupești. Scena se încheie cu un duo vital, plin de armonie și de bucuria vieții.

Următoarea parte, În Tavernă, vorbește despre dorința sexuală, aproape chinuitoare, care stăpânește întreg cadrul coregrafic. Datorită climatului religios marcat de violență, agresiune și ură, atmosfera de  reprimare devine pregnantă, fiind reprezentată în acest tablou printr-un rol masculin și un trio de călugări. Scenele ce urmează sunt o continuare a dorințelor trupești prezente în această secțiune.

Următoarea secțiune, dimpotrivă, vorbește despre iubire sau, mai bine zis, despre dorința puternică a dragostei, rămasă neîmplinită. Trei solo-uri diferite prezintă aceste stări de melancolie, tristețe și visare.

     În ultima parte a lucrării coregrafice, o prezență episodică și misterioasă, Fortuna, devine dominantă. Ea este enigmatică, cu o natură duală. Ridicată ca un idol, ea este recunoscută ca fiind suveranul tuturor destinelor umane. După ieșirea ei, omenirea este din nou forțată să se dizolve în fața forței atotputernice, amenințătoare care apasă deasupra întregii omeniri, închizând baletul  așa cum a început, într-o revenire ciclică a evenimentelor.

 

Ultima oră
Alte titluri din: Teatru
Un nou set de bilete pentru spectatorii FITS 2019 Un nou set de bilete pentru spectatorii FITS 2019
TNRS prezent cu „Omul cel bun din Sîciuan” la Zilele Teatrului „Matei Vișniec” Suceava TNRS prezent cu „Omul cel bun din Sîciuan” la Zilele Teatrului „Matei Vișniec” Suceava
Mai multe titluri din: Teatru
Antena3.ro Voia să ia neapărat lecții de zbor și a fost tare fericită, când un prieten de-al mamei sale, milionar, s-a oferit să o ajute. La înălțime în zbor, bărbatul a pus avionul pe pilot automat și i-a arătat ce trebuie să facă. Mama tinerei a descoperit tot
Libertatea.ro Ce a ajuns să facă în Spania un român sătul de corupția. În țară nu-i lipsea nimic
A1.ro Un tânăr internat în spital a fost vizitat de iubita lui. Câteva ore mai târziu, inima lui s-a oprit, iar fata a ajuns în arest
IncomeMagazine.ro Avertismentul președintelui Asociatiei Analistilor Financiari-Bancari: Nu cumpărați acum locuințe. Preturile vor scădea cel putin cu 25%-30% in urmatorii 2-3 ani
Observator.ro Horoscop 26 mai