Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tot acasă-i cel mai bun pământ

Autor: FLORIN CONDURATEANU
12 Iun 2019

E însoţită de oftat pâinea câştigată în străinătate! Mă sună românii duşi de strâmtorarea din România la mii de kilometri distanţă: „Udăm perna de lacrimi seara în pat străin, copiii de-acasă plâng la telefon de dor de noi, părinţii, duşi la mari depărtări, culegând în genunchi roadele pământurilor străine!”. Dar iată că i-a adus acasă chemarea ţarinei pe unii, reîntoarcerea în ograda familiei nu a însemnat ratare. Tulburătoare este povestea familiei Drăghici din comuna Mârşani din Dolj. Tatăl şi mama au luat autocarul şi s-au dus la mii de kilometri în cele străinătăţuri, ca să trimită acasă bani la cei doi băieţei, lăsaţi în grija bunicilor cu paşii tot mai grei. Fiul cel mare avea cinci ani, cel mic, doi anişori, mama a făcut pe menajera îngrijind de o familie de străini, tatăl lucra la o întreprindere de ambalări. Au trecut anii şi băiatul cel mare a ajuns la 19 ani. Drăghici junior istoriseşte cu voce sigură: „Trebuia găsită o idee în stare să ne strângă laolaltă şi ideea aceea am fost eu, i-am convins pe părinţi să facem o afacere cu căpşuni pe terenurile noastre, muncim toţi, şi părinţii, şi noi, feciori, până pe-nserat, dar cultura noastră de căpşuni merge bine, căpşuni de mare calitate, mama le vinde pe toate la piaţă. Am trecut şi la cultivarea altor legume şi fructe, curge sudoarea pe noi, dar suntem iarăşi împreună în casa bătrânească. Nu ne mai arde dorul!”. O altă revenire în comuna natală s-a petrecut şi în Robăneşti, tot pe meleagurile Doljului. Codruţ este un tânăr de succes din Robăneşti, nu doreşte să-i spunem tot numele, „Codruţ din Robăneşti”! A terminat Dreptul, a colindat prin multe ţări, dar s-a întors acasă şi a pornit o afacere cu afine, fructul atât de preţios şi ca gust, şi ca tămăduitor de boli. Merge strună cultivarea afinelor şi se trimit fructele de Robăneşti până hăt, departe, în Europa. Codruţ şi familia lui au atras în afacerea lor de cultivare a afinelor braţe de muncă din comună, au de lucru sătenii din locul cu nume de istorie, prin sacrificiul ostaşilor români la Robăneşti. Era Primul Război Mondial şi teritoriul românesc se împuţina văzând cu ochii sub înaintarea puternicei armate germane. Artileria perfecţionată a nemţilor de pe un deal secera regimentul român. Trebuia izgonită bateria de tunuri puternice de pe poziţia favorizată şi locotenentul Iuliu Roşca a spus apăsat: „Escadronul meu e pregătit!”. Au intrat în istoria sacrificiului românesc cu numele „şarja de la Robăneşti”. Nu mai mult de 110 cavalerişti români, ostaşi ţărani pe caii lor, au pornit asaltul dealului. Speriaţi, artileriştii au evacuat tunurile nemţeşti în faţa vârtejului de români cu sabia în mână. Dar de pe dealurile vecine au lătrat moarte mitralierele nemţeşti şi regimentele de infanterie. Dar tunurile germane n-au mai retezat trupele române. După asaltul cavaleriei române doar cu sabia în mână, pe câmpul atacului a rămas un singur cal fără călăreţ printre trupurile căzute ale ţăranilor bravi şi caii lor.

 

Ultima oră
Alte titluri din: Editoriale
Raportul MCV, un cartof fierbinte cu efect de bumerang Raportul MCV, un cartof fierbinte cu efect de bumerang
Ce mai înseamnă dreptul la liberă circulație ? Ce mai înseamnă dreptul la liberă circulație ?
Mai multe titluri din: Editoriale
Antena3.ro Roxana are 18 ani și este o elevă-model la un liceu din Constanța. În urmă cu câteva zile a publicat ceva pe internet. Ce a pățit imediat tânăra e rușinos: “Eu n-am venit să fiu jignită și batjocorită în fața a 30 de colegi”
Libertatea.ro Reacția unui român după ce a prins furând dintr-un magazin din UK. Ce a fost la gura lu
A1.ro Descoperire uriașă în cazul dispariției Elodiei Ghinescu! Ce a ieșit la iveală acum! Un câine polițist a rezolvat tot
IncomeMagazine.ro BestJobs: Speranța de angajare a tinerilor a crescut în 2019
Observator.ro Horoscop 24 octombrie