Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

UPDATE Nobel 2019 pentru chimie: Dezvoltarea bateriilor litiu-ion

09 Oct 2019

Cercetătorii John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pe anul 2019, potrivit unui anunţ făcut de Academia Regală de Ştiinţe din Suedia. Laureaţii din acest an au fost premiaţi pentru "dezvoltarea bateriilor litiu-ion", a precizat Goran K. Hansson, secretarul general al instituţiei suedeze.

"Au creat o lume reîncărcabilă", a precizat Comitetul Nobel. Conceptul de baterie litiu-ion a fost creat în timpul crizei petrolului din anii 1970. Bateriile litiu-ion, uşoare, reîncărcabile sunt utilizate într-o gamă vastă de dispozitive, de la telefoane mobile şi laptopuri, până la automobile electrice. Acestea pot să stocheze cantităţi importante de energie provenind din surse solare şi eoliene, făcând astfel posibilă apariţia unei societăţi umane capabile să funcţioneze fără să utilizeze combustibili fosili, au spus reprezentaţii Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia. Ele au permis și dezvoltarea automobilelor electrice cu autonomie sporită de deplasare şi stocarea energiilor provenite din surse regenerabile.

Stanley Whittingham a lucrat la dezvoltarea unor metode ce poate să conducă la inventarea unor tehnologii care să nu mai folosească energia furnizată de combustibilii fosili. El a descoperit un material extrem de potent energetic, pe care l-a utilizat pentru a crea un catod inovator într-o baterie de litiu. Acel catod era realizat din disulfură de titan, care, la nivel molecular, deţine spaţii care pot să găzduiască - într-o manieră intercalată - ioni de litiu. Anodul bateriei era parţial realizat din litiu metalic, ce deţine o capacitate mare de eliberare a electronilor. S-a obţinut astfel o baterie de peste 2 volţi. Totuşi, litiul metalic este un reactiv puternic, iar bateria în sine era mult prea explozivă pentru a putea să reprezinte un model viabil.

John Goodenough a prezis că acel catod ar avea un potenţial şi mai mare dacă ar fi realizat folosind un oxid metalic în locul disulfurii de titan. După o cercetare sistematică, în 1980, el a demonstrat că oxidul de cobalt, intercalat cu ioni de litiu, poate să producă o cantitate de energie de până la 4 volţi. Aceasta a fost o descoperire importantă şi a condus în anii următori la obţinerea unor baterii şi mai puternice.

Akira Yoshino a creat apoi prima baterie litiu-ion viabilă din punct de vedere comercial în 1985. În loc să utilizeze litiu reactiv în anod, el a folosit cocs petrolier, un material pe bază de carbon, care, la fel ca oxidul de cobalt, poate să intercaleze în structura sa ioni de litiu. Rezultatul a fost o baterie uşoară, care poate fi încărcată de câteva sute de ori înainte ca performanţele sale să înceapă să scadă. 

Bateriile litiu-ion au revoluţionat vieţile oamenilor de când au pătruns pentru prima dată pe piaţă în versiuni comercializate în masă, în 1991. Punând bazele unei societăţi fără combustibili fosili, aceste dispozitive reprezintă unul dintre cele mai mari beneficii aduse omenirii, a mai precizat Comitetul Nobel.

John B. Goodenough, născut în 1922 în Jena, Germania, a obţinut doctoratul în chimie la Universitatea Chicago din Statele Unite în anul 1962 şi a fost decanul facultăţii de Inginerie în cadrul Universităţii Texas.

M. Stanley Whittingham, născut în 1941 în Marea Britanie, a obţinut doctoratul în 1968 la Universitatea Oxford. Este profesor-emerit la Binghampton University din New York.

Akira Yoshino, născut în 1948 în Suita, Japonia, a devenit doctor în chimie în 2005 la Universitatea Osaka. Este cercetător-emerit la Asahi Kasei Corporation din Tokyo şi profesor la Universitatea Meijo din Nagoya.


Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost iniţiate de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. Fiecare premiu Nobel valorează 9 milioane de coroane suedeze (908.000 de dolari). Potrivit tradiţiei anuale, premiile Nobel vor fi înmânate pe 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea industriaşului Alfred Nobel.

AGERPRES

Ultima oră
Alte titluri din: Ştiinţă
Un român de la Universitatea Cambridge a participat la crearea unei frunze artificiale care produce gaz ecologic Un român de la Universitatea Cambridge a participat la crearea unei frunze artificiale care produce gaz ecologic
Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină
Mai multe titluri din: Ştiinţă
Antena3.ro Mihai a plecat în Marea Britanie să lucreze pentru o companie uriașă. A ajuns să doarmă în gări și în trenuri, după ce a înțeles pe propria piele cum este sistemul britanic. Acum se gândește tot mai mult la România
Libertatea.ro Un bărbat care a reclamat un transport de lemne a primit a 2-a zi un plic. Ce conținea
A1.ro A dat frâu liber pasiunii și a ajuns direct la spital! Femeie de 43 de ani, operată de urgență după ce a acceptat o practică bizară în amor
IncomeMagazine.ro BestJobs: Speranța de angajare a tinerilor a crescut în 2019
Observator.ro Horoscop 22 octombrie