×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum se rostogolesc creditele în PNL. Cazul Ludovic Orban

Autor: ION ALEXANDRU
05 Ian 2018

80.000 de euro este suma pe care Ludovic Orban a împrumutat-o, în octombrie 2014, de la colegul său Mircea Cazan. În ziua în care și-a creditat viitorul șef de partid, Cazan a luat, la rândul său, cu împrumut, 50.000 de euro de la doi oameni de afaceri din Sibiu, de la o rudă, și de la un alt liberal, care, în prezent, este inspector-șef în Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier. Pe numele său Laszlo Sajtos, acesta l-a creditat pe Cazan cu 10.000 de euro, sumă care s-a adăugat altor 40.000 de euro, banii ajungând, în final, la Ludovic Orban, în baza unui contract de împrumut încheiat la notariat. Laszlo Sajtos a primit, în 2014, de la CNSAS, decizia că nu a fost colaborator al Securității, deși fusese recrutat în anul 1983 să supravegheze studenții străini care studiau la Brașov. Ulterior, el a ieșit din rețeaua informativă, pentru că, în 1986, a intrat în Partidul Comunist Român. În prezent, Orban mai are de restituit din acest credit doar 10.000 de euro, sumă identică cu cea pe care Cazan o are de restituit lui Sajtos.

Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, îi este dator colegului său de la Sibiu, Mircea Cazan, cu 10.000 de euro de mai bine trei ani. Actualul senator Mircea Cazan l-a împrumutat, la sfârșitul anului 2014, pe Orban cu bani, pentru ca acesta din urmă să își achiziționeze o locuință în localitatea Dobroești, judeţul Ilfov.

Două apartamente

Informaţia reiese din declarațiile de avere depuse, în legislatura trecută, de Ludovic Orban, în calitate de deputat. În prezent, liderul PNL nu mai ocupă funcții de demnitate publică, deoarece el nu a candidat la un nou post de parlamentar, după ce a fost pus sub acuzare de DNA și trimis în judecată.

Din declarația de avere depusă de Ludovic Orban, în data de 19 decembrie 2012, reiese că acesta deținea, împreună cu soția sa, Mihaela, un apartament în București, în suprafață de 86 de metri pătrați, achiziționat în cursul anului 2003, și un autoturism marca Volkswagen Passat, fabricat în anul 2007. Din același document, mai aflăm că Ludovic Orban deținea, la sfârșitul anului 2013, în conturi și depozite bancare, sumele de 6.500 de dolari, 24.000 de lei și 59.800 de euro, iar veniturile realizate în calitate de deputat se ridicau la 51.164 de lei, în timp ce soția sa a câștigat 30.000 de lei, în calitate de director al Asociației “Miruna”.

În declarația de avere completată la data de 13 iunie 2013, sunt menţionate apartamentul și mașina, dar au dispărut din conturi 1.000 de euro și 10.000 de lei. În acest document, Orban menționează că a înstrăinat, în anul 2012, un apartament, cu suprafața de 52 de metri pătrați, pe care îl primise moștenire soția sa, Mihaela, în cursul anului 2010. Aceeași situație se regăseşte și în cuprinsul declarației de avere depuse pe site-ul Camerei Deputaților în data de 13 martie 2014.

Casă la Dobroești, pe bani de împrumut

Începând cu 11 noiembrie 2014, Ludovic Orban a menționat, în cuprinsul declarațiilor de avere, că, pe lângă apartamentul din București, a devenit, împreună cu soția sa, proprietar al unei case de locuit, în suprafață de 200 de metri pătrați, amplasată în localitatea Dobroești, județul Ilfov. Imobilul a fost achiziționat în cursul anului 2014, în baza unui contract de vânzare-cumpărare. Studiind rubrica “conturi și depozite bancare” din acest document, aflăm că Ludovic Orban declara că mai deţinea în aceste mijloace financiare, în data de 11 noiembrie 2014, suma de 16.189 de euro și 6.000 de dolari. Ceea ce înseamnă că a utilizat, pentru achiziția acestei case, 36.611 euro, 500 de dolari şi 14.000 de lei (în total, aproximativ 14.000 de euro).

Restul sumei care să acopere tranzacția imobliară a fost asigurat prin contractarea a două împrumuturi. Nu este vorba despre împrumuturi bancare, ci de credite acordate de colegul său de partid, de la Sibiu, liberalul Mircea Vasile Cazan. Orban menționează că acesta din urmă l-a creditat, cu scadenţă în anul 2015, cu suma de 220.000 de lei și 30.000 de euro. Această datorie a figurat în declaraţiile lui Ludovic Orban, până în data de 29 februarie 2016.

Atunci, liderul PNL a declarat că deține, împreună cu soția sa, ca proprietate imobiliară doar casa din Dobroești. Iar apartamentul de 86 de metri pătrați din București a fost înstrăinat, în data de 15 decembrie 2015, soților Cătălin și Daniela Giurgiu, pentru suma de 70.000 de euro. La capitolul “conturi și depozite bancare” al declarației de avere din 29 februarie 2016, sunt menționate doar sumele de 5.700 de euro și 3.000 de dolari, dispărând 10.500 de euro și 3.000 de dolari din economiile familiei Orban. Dar a dispărut și cea mai mare parte din datoria pe care Ludovic Orban o avea la colegul său de partid, Mircea Cazan, căruia i-a achitat 220.000 de lei și 20.000 de euro, în total fiind restituită suma de 310.000 de lei (aproape 70.000 de euro).

Creditorul, fost deputat, actual senator PNL

Cei 10.000 de euro rămași de restituit figurează ca datorie a lui Ludovic Orban către Mircea Cazan și în prezent, ea fiind menționată și în ultima declarație de avere depusă de actualul președinte al PNL, în calitate de deputat, la data de 19 ianuarie 2016. În acest document rămân ca proprietăți casa din Dobroești și autoturismul Passat, iar din conturi mai dispar 2.700 de euro și 1.000 de dolari. Datoria, de 10.000 de euro, este, de asemenea, prezentă în acest document, însă nu se mai precizează data scadenței.

Mircea Vasile Cazan, cel de la care Ludovic Orban a împrumutat cei 80.000 de euro în noiembrie 2014, este lider al organizației județene a Partidului Național Liberal Sibiu, fost cosilier județean PNL de Sibiu, iar în legislatura 2012-2016 a ocupat funcția de deputat. În prezent, Mircea Cazan este senator, tot din partea Partidului Național Liberal. Cazan are la Sibiu mai multe case decât Iohannis. El deține, împreună cu familia, în orașul condus, până în 2014, de către actualul președinte al României, nu mai puțin de opt case, la care se adaugă o garsonieră, precum și o casă de vacanță. Senatorul liberal este și om de afaceri, el deținând acțiunile companiei locale Verena SRL, companie administrată de către soția acestuia, Adriana Maria Cazan.

S-a împrumutat ca să-l poată credita

Din declarațiile de avere depuse de Mircea Cazan, începând cu anul 2014, aflăm amănunte interesante legate de împrumutul pe care liberalul l-a acordat colegului Ludovic Orban. La 12 decembrie 2014, Cazan menționează că a acordat firmei sale, Verena SRL, o creditare de 237.116,66 de lei. Iar în data de 21 octombrie 2014, a încheiat un contract notarial, având numărul 1574, prin care i-a acordat lui Orban două împrumuturi, unul de 220.000 de lei și altul de 30.000 de euro, scadente în anul 2015.

În timp ce Mircea Cazan îl credita cu 80.000 de euro pe Ludovic Orban, acesta se împrumuta, la rândul lui, de bani. Astfel, în aceiași zi de 21 octombrie 2014, Mircea Vasile Cazan încheia, la Notariat, patru contracte de împrumut, cu numerele 5, 6, 7 și 8. Trei creditori, persoane fizice, Laszlo Sajtos, Ovidiu Cîmpurean și Ștefan Tiberiu Giurgiu (nume de familie identic cu cel al soților Giurgiu, care au achiziționat, la sfârșitul anului 2015, apartamentul din București al lui Ludovic Orban), l-au împrumutat pe Cazan, cu acest prilej, cu câte 10.000 de euro fiecare, iar de la o anume Adelina Cazan a împrumutat suma de 80.000 de lei, în total adunându-se o datorie de aproximativ 50.000 de euro, scadentă în data de 21 octombrie 2015. La 18 ianuarie 2016, Mircea Cazan trebuia să mai restituie doar 20.000 de euro din aceste credite, respectiv 10.000 de euro către Laszlo Sajtos și 10.000 de euro către Ovidiu Cîmpurean.

În iunie 2016, Cazan menționa că are împrumuturi acordate în valoare de 10.000 de euro către Ludovic Orban și 45.000 de lei către Partidul Național Liberal, iar ca datorii, mai rămăsese să-i restituie lui Laszlo Sajtos suma de 10.000 de euro, până în data de 21 octombrie 2016. În decembrie 2016, această datorie încă mai figura în declarația de avere a lui Cazan, fapt care se regăsește și în prezent, în declarația de avere curentă a liberalului, depusă în calitate de senator.

Nume conspirativ “Arbitrul” și angajamentul încheiat cu Securitatea în 1983

Tiberiu Giurgiu și Ovidiu Cîmpurean, doi dintre creditorii față de care Mircea Cazan a stins deja datoriile din anul 2014, sunt doi oameni de afaceri din Sibiu, iar Adelina Cazan este o rudă a liberalului. Al treilea creditor, însă, Laszlo Sajtos, este, de asemenea, membru al Partidului Național Liberal, fost coleg al lui Mircea Cazan la Consiliul Județean Sibiu, iar, din anul 2012, când PNL și PSD formau USL și au preluat guvernarea, a fost numit în funcția de director general al Direcției Generale a Ministerului Transporturilor, entitate care controlează toate direcțiile ministerului, inclusiv spitalele CFR. Anterior, Sajtos a ocupat chiar funcția de director general al Registrului Auto Român, iar, în prezent, este inpector-șef teritorial la Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rurtier – Inspectoratul Teritorial 8, care activează în judeţele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Soția sa lucrează la Autoritatea Rutieră Română. Interesant este că Laszlo Sajtos nu menționează în declarațiile de avere depuse creditul de 10.000 de euro pe care i l-a acordat lui Mircea Cazan, în anul 2014.

Numele lui Laszlo Sajtos mai figurează și în evidențele Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Mai exact, în Decizia nr. 1404 din 5 iunie 2014, când CNSAS preciza că, în baza notei de constatare DI/I/1941 din 26 iulie 2013, întocmită de direcția de specialitate, în care se regăsește faptul că “domnul Sajtos Laszlo este titular al dosarului fond de reţea nr. R292513”. “Domnia sa, fiind student, a fost recrutat pentru «supravegherea informativă a cetăţenilor străini aflați la studii în Centrul Universitar Brașov, pretabili a comite acte de terorism, precum și pentru încadrarea informativă a obiectivelor RADU și POPA»”. La data de 22 iunie 1983, el a semnat un Angajament, primind numele conspirativ “Arbitrul” și a fost scos din rețea în data de 14 octombrie 1986, devenind membru al Partidului Comunist Român.

CNSAS precizează, la finalul deciziei, că, potrivit legii, calitatea de colaborator al Securității nu poate fi reținută decât cu privire la persoanele care au furnizat informații prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Astfel încât CNSAS susține că elementele de mai sus nu se circumscriu prevederilor OUG 24/2008, motiv pentru care lui Laszlo Sajtos nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității, în sensul legii.

Orban își apteaptă verdictul final la Înalta Curte

Președintele PNL, Ludovic Orban, nu mai deține calitatea de parlamentar începând cu luna decembrie a anului 2016, după ce, în luna mai a aceluiași an, pe vremea când se decisese să candideze la Primăria Capitalei, DNA l-a pus sub acuzare pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite. Procurorii susţin că la data de 1 martie 2016, Ludovic Orban ar fi contactat un om de afaceri pe care îl cunoştea, cerându-i bani pentru campania electorală pentru alegerile locale din vara anului 2016, în care Orban Ludovic fusese nominalizat pentru a candida la funcţia de primar al Municipiului Bucureşti. Omul de afaceri căruia Ludovic Orban i-ar fi solicitat ajutorul financiar este Tiberiu Urdăreanu.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au achitat, pe 31 ianuarie 2017, în primă instanță, deși procurorii lui Kovesi au cerut închisoare cu executare pentru președintele liberalilor. DNA a făcut apel împotriva acestei decizii, procesul aflându-se, astăzi, pe rolul Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiţie, iar următorul termen de judecată va avea loc pe 15 ianuarie.

Orban a restituit cea mai mare parte din împrumutul luat de la Cazan, după ce a vândut, în decembrie 2015, un apartament moștenit de soția sa în cursul anului 2010.

Și în prezent, Ludovic Orban figurează cu o datorie de 10.000 de euro la Mircea Cazan. Acesta din urmă figurează cu aceeași datorie la colegul Laszlo Sajtos.

 

Ultima oră
Alte titluri din: Anchete
Fosta soţie a lui Puiu Popoviciu, prime de 300.000 de lei pentru salariaţii de la Casa Doina Fosta soţie a lui Puiu Popoviciu, prime de 300.000 de lei pentru salariaţii de la Casa Doina
Cu socrul întors în politică, ginerele lui Blaga a clonat o firmă de pază Cu socrul întors în politică, ginerele lui Blaga a clonat o firmă de pază
Mai multe titluri din: Anchete
Antena3.ro LOTO. Numere fantastice la LOTO 6 din 49 trase duminică, 23 septembrie
Libertatea.ro Doi tineri au făcut o glumă genială și s-au îmbogățit. 51 de zile nimeni n-a realizat
A1.ro Creștinii din întreaga lume, în stare de ȘOC! O profeție din Biblie tocmai s-a împlinit! Ce anunță
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?
Observator.ro El este tânărul mort în teribilul accident de motocicletă de la Dumitriţa. Rafael avea 20 de ani şi abia se căsătorise (Video)