Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă

Autor: ION ALEXANDRU
15 Ian 2020

La sfârșitul săptămânii trecute, CSM a redactat și publicat în registrul intern motivarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225/2019, prin care, în 15 octombrie, a fost aprobat Raportul Inspecției Judiciare cu privire la „Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrații judecători și procurori sau în legătură cu aceștia”. Acest document devoalează modul în care mii de magistrați din România, în special judecători, inclusiv de la Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost investigați, urmăriți, interceptați, cercetați penal chiar și pentru soluțiile pe care le-au pronunțat în cauzele penale sau civile pe care le-au judecat. Tehnicile de presiune exercitate asupra magistraților au fost efectuate inclusiv prin acte de urmărire penală la care au participat ofițeri SRI, iar, la final, cauzele au rămas în nelucrare, deși nu exista nici măcar un indiciu conform căruia ar fi trebuit demarată investigația. Abia după ce sistemul a înțeles că va lua naștere Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, structura similară existentă la DNA și înființată, pe șest, prin ordin al Laurei Kovesi, a clasat în bloc o mare parte din aceste dosare.

 

Conform documentului emis de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din perspectiva respectării garanțiilor prevăzute de lege pentru magistrații implicați în cauzele aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție se poate constata existența unor deficiențe majore în ceea ce privește efectuarea actelor de urmărire penală într-o serie de astfel de dosare înregistrate și aflate în lucru din 2014 până în 2018. Concret, din analiza situațiilor prezentate în Raportul Inspecției Judiciare, rezultă că modalitatea de exercitare a atribuțiilor de către organele de urmărire penală „a ieșit din sfera cerințelor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu consecința încălcării duratei rezonabile a proceselor și a echității acestora.

În multe dintre cauzele investigate și analizate s-au evidențiat perioade de inactivitate, de ordinul anilor, subsecvente dispunerii de măsuri de supraveghere tehnică, de multe ori pe durate mari de timp. Aceste măsuri, spun inspectorii judiciari, prin natura lor, prezintă un grad de intruziune extrem de ridicat în drepturile și libertățile magistraților vizați. În multe dintre aceste situații, inactivitatea organelor de urmărire penală a fost dublată de măsuri de amânare a încunoștiințării persoanelor vizate despre supravegherea tehnică exercitată asupra lor, fapt care, fără îndoială, a amplificat consecințele negative asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale judecătorilor și procurorilor vizați.

Anchete făcute de polițiști, fără delegare, sau chiar de SRI

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii arată că, în același timp, în cauzele verificate de Inspecția Judiciară, „a fost constatat un dezinteres vădit al organelor de urmărire penală pentru soluționarea acestor dosare, chiar și în condițiile în care nu existau indicii privind săvârșirea vreunei infracțiuni”. În acest sens, se arată că au fost comise o serie de abateri grave, printre care faptul că au fost încălcate normele de procedură de către procurorii DNA care au efectuat urmărirea penală.

Raportul a identificat încălcarea normelor de procedură privind obligația procurorului de a informa persoana interceptată și supravegheată tehnic, sens în care nu au existat ordonanțe de amânare a măsurilor și nu s-au comunicat soluțiile de supraveghere a magistraților vizați.

Totodată, s-a descoperit că au fost emise ordonanțe de delegare a atribuțiilor „în alb”, „măsură de natură a permite întocmirea unor lucrări cu date false, respectiv efectuarea de acte de urmărire penală de către organele de cercetare penală în lipsa delegărilor”. Acest lucru, spune CSM, ridică problema exercitării în mod necorespunzător a rolului procurorului prevăzut de dispozițiile Codului de procedură penală referitoare la repartizarea atribuțiilor organelor de urmărire penală.

O altă încălcare gravă a normelor descoperită constă în redistribuirea dosarelor fără nicio motivare sau justificare a acestei măsuri, însă și în faptul că au fost efectuate acte specifice activității de urmărire penală de către ofițeri din cadrul Serviciului Român de Informații în cauze care îi priveau pe judecători și pe procurori.

 

Cereau judecătorului dosarul de pe masă

De asemenea, a existat practica solicitării de dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată „în vederea evaluării măsurilor și a soluțiilor pronunțate de judecători”. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că solicitarea, printr-o modalitate de adresare ce nu respectă exigențele legale, poate genera un disconfort ce poate fi resimțit ca o afectare a independenței sau imparțialității ori poate crea suspiciuni cu privire la acestea.

Analiza raportului susține aceste concluzii, cu atât mai mult cu cât solicitarea de la instanțele de judecată a dosarelor civile și penale aflate pe rol, indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații constituie un potențial factor de presiune.

Raportul identifică și structurile DNA care au procedat în această manieră. Este vorba despre Secția pentru Combaterea Infracțiunilor de Corupție din DNA, de Serviciul Teritorial Pitești, de Serviciul Teritorial Ploiești (vestita „Unitate de Elită”) și de Serviciul Teritorial Timișoara.

 

Metoda cea mai uzitată - sesizarea din oficiu

Un alt aspect deosebit de grav descoperit de Inspecția Judiciară se referă la înregistrarea, de către Structura Centrală a Direcției Naționale Anticorupție, a unui dosar. Acest dosar a stat o singură zi la București, în vederea obținerii de interceptări împotriva unui magistrate, după care, imediat, dosarul a fost trimis la structura teritorială care îl avea în „lucru” pe acel magistrat, care a reînregistrat cauza sub un alt număr, cu ocazia prelungirii mandatelor de supraveghere tehnică. Este vorba despre un dosar instrumentat de Serviciul Teritorial Constanța al DNA. Însă au fost depistate situații similare și la Serviciile Teritoriale ale DNA de la Alba Iulia sau Oradea.

O altă tehnică abuzivă folosită de DNA este aceea a sesizărilor din oficiu împotriva magistaților și cercetarea judecătorilor pentru soluțiile dispuse în diferite cauze. Numai între 2013 și 2014, în această situație s-au aflat un judecător de la Judecătoria Negrești Oaș, mai mulți magistrați de la Curtea de Apel Timișoara, un judecător de la Judecătoria Bicaz, un judecător de la Curtea de Apel Alba Iulia sau un judecător de la Tribunalul Hunedoara. Numai Serviciul Teritorial Brașov, spre exemplu, a anchetat nu mai puțin de 73 de judecători pentru modul în care aceștia au soluționat cauze civile, și alți 17 judecători pentru modul în care au soluționat cauze penale.

Un alt set de încălcări și abuzuri îl constituie soluționarea în bloc a cauzelor lăsate în nelucrare o peroiadă mare, clasări făcute înainte de înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, la sfârșitul lunii octombrie a anului 2018. De această operațiune s-au ocupat Secția de Combatere a Infracțiunilor de Corupție, Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, dar și serviciile teritoriale ale DNA Brașov, Constanța, Oradea, Piteși și Ploiești.

 

CSM: Aspecte inacceptabile și de o gravitate fără precedent

Dincolo de nesocotirea flagrantă a dispozițiilor de procedură cu caracter imperativ, deficiențele descoperite indică, potrivit Raportului, serioase îndoieli în ceea ce privește aparența de imparțialitate care ar trebui să caracterizeze conduita organelor judiciare. „Toate aceste împrejurări au generat consecința de a reprezenta un factor de presiune evidentă asupra magistraților vizați în dosarele instrumentate de DNA, constituindu-se, în același timp, într-o afectare severă a principiului legalității procesului penal și a prezumpției de nevinovăție”, arată CSM,

Tehnica sesizărilor din oficiu împotriva magistraților și cercetarea lor pentru soluțiile dispuse în cauzele judecate reprezintă un fapt inacceptabil, arată plenul Consiliului Superior al Magistraturii, „de o gravitate fără precedent, care, fără îndoială, reprezintă un factor de presiune nu doar asupra magistraților vizați, ci asupra întregului corp profesional al judecătorilor și procurorilor”.

Suspiciunile asupra modului de lucru al procurorilor din cadrul DNA sunt amplificate și de lăsarea în nelucrare a dosarelor cu magistrați, o perioadă mare, după ce, anterior, în acestea au fost dispuse măsuri de supraveghere tehnică pe durate semnificative. Aceste dosare au fost soluționate în bloc, prin netrimitere în judecată.

Predoiu, somat să publice documentele din Raportul Inspecției Judiciare

Numai la Înalta Curte de Casație și Justiție, 75 de judecători au fost vizați de anchetele DNA. Alți 100 de judecători anchetați provin de la Curtea de Apel București. Din 40 de judecători ai Curții de Apel Oradea, 35 au avut dosare la DNA. La Curtea de Apel Ploiești, 30 din 50 de magistrați au fost investigați de „paraditorii” Onea și Negulescu. În total, 1.900 de judecători din România au fost supuși unor asemenea presiuni, mai arată motivarea plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

La sfârșitul săptămânii trecute, Daniel Ionașcu, vicepreședinte al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), a lansat o provocare ministrului Justiției, Cătălin Marian Predoiu, de a face publice toate documentele din raportul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în care peste 1.900 de magistrați sunt implicați. 

Numai la Înalta Curte, 75 de magistrați judecători au fost urmăriți, filați și cercetați de procurorii lui Kovesi. La Curtea de Apel Oradea doar 5 din cei 40 de judecători au scăpat fără dosar

Anchetele au fost instrumentate de Structura Centrală a DNA și de așa-zisele „unități de elită”, dar supravegheate, spun surse judiciare, de Serviciul de Combatere a Infracțiunilor din Justiție, înființat în DNA, prin ordin al „Zeiței Anticorupție”

Ultima oră
Alte titluri din: Anchete
CCR: Guvernul Orban a încălcat Constituția și principiile statului de drept CCR: Guvernul Orban a încălcat Constituția și principiile statului de drept
Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal
Mai multe titluri din: Anchete
Antena3.ro Mămăliga sau pâinea? Care îngrașă mai mult și ce efecte au în diete. Secretul spus de Mihaela Bilic
Libertatea.ro Amantul unei oltence, umilit de soțul femeii care i-a prins în casă. Ce l-a pus să facă în pielea goală. VIDEO
A1.ro 10.000 de morți din cauza coronavirusului, în România, la 1 octombrie. Experții, previziuni sumbre: ”Rata de dublare se va accelera înfiorător!”
IncomeMagazine.ro BestJobs: Speranța de angajare a tinerilor a crescut în 2019
Observator.ro Tânără salvată de un client milos din mâinile unui proxenet care îi aducea peste 30 de clienţi pe zi. Sora fetei a trăit o experienţă şi mai dramatică