Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul

Autor: ION ALEXANDRU
27 Noi 2019

Scorul uriaș cu care Klaus Iohannis a câștigat, duminică, al doilea mandat de președinte al României este rezultatul unei campanii agresive îndreptate împotriva PSD, încă din 2015, când a preluat, pentru prima dată, fotoliul de la Palatul Cotroceni. După câștigarea, de către social-democrați, a alegerilor parlamentare de la finalul anului 2016, Klaus Iohannis a demarat un program minuțios de torpilare a încrederii electoratului, atât intern, cât, mai ales, din diaspora, a încrederii în adversarii săi politici. Neîncrederea în PSD s-a transformat, încet, dar sigur, într-o atitudine ostilă și, în cele din urmă, în ură. Tema centrală a acestei campanii a fost războiul cu “penalii”, “atacul la statul de drept”, “subjugarea justiției” și, mai nou, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Această ultimă temă face parte din arsenalul cu care Klaus Iohannis intenționează să câștige, pentru PNL, cât mai multe puncte electorale și anul viitor, când vor avea loc cele mai imporante alegeri – cele locale și cele legislative, acestea din urmă reprezentând ținta primordială a proaspătului președinte reales.

 

Surse politice afirmă că, pentru a maximiza șansele câștigării de către PNL a alegerilor Legislative de anul viitor, președintele proaspăt reales al României, Klaus Iohannis, va tura la maximum motoarele pe tema desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pentru a asigura electoratul că își respectă promisiunea din campania electorală referitoare la “reparația” pe care urmează să o facă asupra “stricăciunilor” PSD din justiție. Prin acest plan, Palatul Cotroceni intenționează, spun aceleași surse, să-și consolideze, cu forța, o majoritate în actualul Parlament care să susțină guvernul minoritar condus de Ludovic Orban, până la alegerile parlamentare. Dacă nu, amenință cu declanșarea mecanismului alegerilor anticipate.

Imediat după preluarea mandatului de ministru al Justiției, liberalul Cătălin Predoiu a demarat primul pas în acest sens, transmiţând conducerilor mai multor instanțe, dar și Consiliului Superior al Magistraturii draftul unui proiect de act normativ de modificare a Legilor Justiției, la care destinatarii trebuiau să se pronunțe asupra unui set de patru întrebări.

Prima chestiune supusă “dezbaterii” este schema pensionărilor anticipate ale magistrațior, urmată de chestiunea referitoare la modificarea prevederilor legate de înființarea unor completuri de trei judecători, care să judece, în apel, dosarele la instanțele inferioare, precum și revenirea la stagiul de 2 ani, în loc de 4, la Institutul Național al Magistraturii, la care se adaugă şi situaţia Secţiei pentru Infracţiunilor din Justiţie.

 

Anticipatele sau obediența Parlamentului

Însă, cel mai important punct din acest draft reprezintă desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Sau, în cel mai bun caz, modificarea prerogativelor acestei structuri și reglementarea numirii în funcțiile de conducere de aici nu de către Plenul CSM, ca în prezent, ci de Secţia de Procurori sau, mai rău, de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției.

Surse politice afirmă că Guvernul Orban are în vedere două modalități prin care vrea să opereze aceste modificări, dar și altele care vizează Codul penal și Codul de procedură penală. Se exclude varianta emiterii Ordonanţei de Urgență, ca urmare a Referendumului din 26 mai. O variantă este calea dezbaterii parlamentare, care ar prelungi situația, dar există și varianta în care Cabinetul Orban să-și asume răspunderea în Parlament pe acest pachet de legi. Ceea ce înseamnă că se încearcă forțarea fie a trecerii legilor în orice condiții, fie a declanșării alegerilor anticipate parlamentare. Un vot negativ în Parlament pe această asumare echivalează cu demiterea Guvernului. Iar dacă alți doi premieri nominalizați nu primesc votul de învestitură, președintele poate dizolva Parlamentul și se organizează alegerile anticipate.

 

Cum a întors “dreapta” electoratul împotriva PSD în numai trei ani

Acest scenariu vine în completarea strategiei pe care PNL, USR și Klaus Iohannis au derulat-o în ultimii trei ani, pentru asigurarea voturilor necesare câștigării alegerilor europarlamentare și prezidențiale din 2019.

Planul a fost demarat imediat după ce PSD a câștigat precedentele alegeri parlamentare și, până în prezent, a dat toate rezultatele scontate. “Jurnalul” prezintă, succinct, principalele mesaje propagate în mediul politic și on-line care au condus la formarea unei opinii majoritare în rândul electoratului, cu consecința votului de la 26 mai, dar și de duminică, 24 noiembrie.

 

OUG 13/2017 și “grațierea corupților”

Ordonanța de Urgență a Guvernului 13/2017 este punctul culminant de unde a plecat întreaga manipulare, speculată timp de aproape trei ani pentru a crea și alimenta o presiune artificială asupra guvernelor PSD. Scopul nu a fost înlăturarea Guvernului Grindeanu, care a fost cel ce a adoptat respectivul act normativ, ci pentru a crește impactul negativ al imaginii PSD. Dovadă că scopul nu a fost căderea guvernului, așa cum reclamau cei care au ieșit în stradă, este chiar faptul că, în vara anului 2017, când PSD a inițiat moțiune de cenzură împotriva propriului Guvern, PNL, USR și PMP, partide apropiate Palatului Cotroceni, nu au participat la vot.

OUG 13 viza, conform documentelor care sunt publice modificarea unor articole din Codul penal și din Codul de procedură penală, în sensul armonizării lor cu unele decizii ale Curții Constituționale care, în anii anteriori, a constatat că anumite prevederi din cele două acte normative încalcă Legea Fundamentală. Multe dintre constatările neconstituționalității articolelor au fost stabilite cu mult înainte ca termenul până la care trebuiau să sufere modificări expirase, așa cum este cazul articolului care incriminează infracțiunea de abuz în serviciu. Însă ceea ce a scos în stradă, la acel moment, protestatarii a fost manipularea conform căreia OUG 13/2017 legifera amnistia și grațierea pentru fapte de corupție.

În perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale care tocmai s-a încheiat, tema OUG 13/2017 a revenit în retorica politică și s-a propagat în mediul on-line, cu preponderenţă având ca țintă românii din străinătate. Actul normativ este perceput, chiar și în prezent, ca fiind o încercare nelegitimă și neconstituțională a Guvernului de a grația și amnistia “corupții”. În realitate, OUG 13/2017 a fost verificată de către Curtea Constituțională, fiind declarată în perfectă consonanță cu prevederile Constituției României. Pe de altă parte, OUG 13/2017 a fost, din motive de neînțeles, abrogateă prin OUG 14/2017, de acelaşi Guvern Grindeanu, iar articolele declarate deja neconstituționale de CCR, prin decizii din anii 2015-2016, au rămas, în continuare, nemodificate. De altfel, chiar DNA a încercat să investigheze membrii Guvernului pentru emiterea acestui act normativ, lucru amendat de către CCR, printr-o nouă decizie prin care a admis existența unui conflict juridic de natură constituțională. Dosarul a fost, în cele din urmă, clasat.

 

 

Legile justiției și recursul compensatoriu

Temele de propagandă care au inflamat o parte importantă a electoratului din România, dar și de peste hotare au continuat, invariabil, în jurul temei justiției și luptei anticorupție. Una dintre acestea a fost inocularea ideii că, prin modificarea Legilor Justiției, celebrele legi 303/2004, 304/2004 și 317/2004, s-a urmărit scăderea pedepselor pentru “corupți”. Fals, întrucât aceste legi privesc organizarea internă a sistemului judiciar și nu au nicio legătură cu pedepsele și cu regimul acestora. De asemenea, s-a bătut monedă, în același spectru, pe tema Ordonanței privind recursul compensatoriu, cu toate că acest demers a fost inițiat de ministrul tehnocrat al Justiței, Raluca Prună, în anul 2016, ca o necesitate vitală, având în vedere riscul emiterii de către CEDO a unei decizii-pilot împotriva României, cu perspectiva amendării statului român cu câteva sute de milioane de euro, din pricina situației dezastruoase din centrele de detenție.

Recursul compensatoriu nici măcar nu este o măsură care “garantează” eliberarea infractorilor din spatele gratiilor înainte de termen. Ci doar calculează altfel termenele la care un deținut poate accesa mecanismul prevăzut de lege pentru a solicita liberarea condiționată. În final, doar o instanță de judecată decide dacă această liberare condiționată se acordă sau nu.

 

 

Desființarea DNA și apariția SIIJ

O altă manipulare utilizată la maximum în ultimii trei ani a fost aceea că PSD vrea să desființeze Direcția Națională Anticorupție. Nu este clar cum, însă mulţi dintre cei care au ieșit în stradă au avut această convingere. Nu există, însă, nici măcar un singur proiect de lege sau vreo inițiativă legislativă care să facă referire la acest lucru. De altfel, dacă privim în istorie, Parchetul Național Anticoruție – strămoșul DNA, a fost înființat, prin OUG, de către Guvernul condus de Adrian Năstase.

Tema a fost alimentată, însă, prin mesajele virulente ale unei părți a procurorilor împotriva înființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, blamată în mod fals ca fiind o structrură controlată politic. În realitate, SIIJ este singura structură de Parchet la conducerea căreia nu se află un șef numit politic, nici de ministrul Justiției, nici de președintele României, ci care ocupă această funcție prin concurs organizat și validat de Consiliul Superior al Magistraturii. Propaganda anti-SIIJ s-a propagat temeinic, ea regăsindu-se și în rapoartele înaintate către Comisia Europeană și GRECO. Curtea Constituțională a verificat din punct de vedere constituțional, în mai multe rânduri, cu privire la SIIJ și a constatat că nu există absolut nicio problemă cu această structură. Minciuna cu privire la SIIJ este aceea că nu se justifică existența unei secții care să ancheteze judecători și procurori, deoarece acest lucru este “inedit”. Fals, deoarece, până la existența SIIJ, în cadrul DNA a fost înființat, netransparent și discreționar, un serviciu pentru Investigarea Corupției din Justiție, care se ocupa cu anchetarea magistraților.

 

Scapă Dragnea de pușcărie

Corupția este o altă temă, poate cea mai puternică, de manipulare a electoratului. Iar în ultimii ani, “imaginea” corupției a fost identificată cu Liviu Dragnea, considerat “inamicul public numărul 1”. Asta, după ce, anterior, “dușmanul de clasă” fusese Victor Ponta, “liniștit” cu un dosar penal, care, între timp, a fost finalizat cu achitare. Dar și convins să demisioneze după tragedia de la Colectiv.

Un mesaj care a convins o parte importantă a electoratului care a votat duminică a fost acela că, în cazul în care Viorica Dăncilă ar fi ajuns președintele României, printre primele lucruri pe care le-ar fi făcut ar fi fost emiterea unui decret de grațiere a lui Liviu Dragnea. Dăncilă a negat acest lucru, chiar în timpul campaniei aferente turului întâi al alegerilor și, de altfel, este greu de crezut că Liviu Dragnea ar solicita o grațiere în dosarul “DGASPC Teleorman”. “Jurnalul” a prezentat, în urmă cu trei luni, în exclusivitate, informația potrivit căreia Liviu Dragnea ar fi putut scăpa de condamnarea din acest dosar, dacă ar fi admis că a săvârșit fapta pentru care a fost pus sub acuzare și dacă, așa cum a procedat fosta sa soție, Bombonica Prodana, ar fi plătit prejudiciul reținut în cauză. Pentru a fi grațiat, un inculpat condamnat trebuie ca, în solicitarea scrisă, să recunoască săvârșirea faptei, lucru pe care fostul președinte al PSD nu are niciun interes să îl facă, mai ales că, în prezent, pe rolul instanței, se află o contestație în anulare depusă împotriva hotărârii de condamnare.

După ce PSD a câștigat alegerile parlamentare, în 2014, Iohannis a scos “artileria” lozincilor, pentru a atrage ura electoratului împotriva adversarului său politic. Războiul declarat de președinte unui partid politic i-a asigurat realegerea

Pentru anul viitor, Iohannis va apăsa la maximum pedala de accelerație în același registru. Ținta este Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, temă care poate conduce la dizolvarea Parlamentului și la alegeri anticipate

Ultima oră
Alte titluri din: Anchete
Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI
“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis “Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis
Mai multe titluri din: Anchete
Antena3.ro Alina-Mădălina este învățătoare într-o comună vasluiană. Însă, recent, oamenii au aflat un secret murdar despre ea: „Cum Dumnezeu a fost posibil așa ceva?”
Libertatea.ro Pozele intime cu Oana Roman, făcute publice după despărțirea de soțul ei
A1.ro Gheorghe Dincă, detalii despre relațiile intime cu Luiza! Ce l-a rugat fata, înainte de... „Nu puteam să refuz”
IncomeMagazine.ro BestJobs: Speranța de angajare a tinerilor a crescut în 2019
Observator.ro Horoscop 14 decembrie