×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Procuratura nu mai poate plimba, ani de zile, hârtii în dosarele  nelucrate cu celeritate

Autor: ION ALEXANDRU
27 Iun 2018

Reglementarea din actualul cod penal, care permite organelor judiciare să înterupă, prin orice act procedural, cursul intervenșiei prescripției răspunderii penale, fără ca persoanele acuzate să aibă habar că, prin mișcarea unei simple coli A4, acest termen de prescripție a fost înterupt, nu este consttuțională și încalcă dreptl la un proces echitabil. Decizia, în acest sens, a fost luată de către Curtea Constotuțională, într-o motivare publicată, luni, în Monitorul Oficial, și care este devastatoare pentru procurorii care țin la sertar, cu anii, dosarele penale. Deși decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi, existând opinii separate semnate de fosta șefă a ÎCCJ, Livia Stanciu, dar și de președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, pentru admiterea excepției de neconstituționalitate s-au pronunșat atât Daniel Morar, fost șef al DNA, cât și jdecătoarea Mona Pivniceru.

Decizia CCR nr. 297, din 26 aprilie 2018, a intrat în vigoare începând cu data de 25 iunie și este încă o lovitură năprasnică pe care o primește sistemul. Curtea a soluionat excepția de neconstituționalitae a prevederilor articolului 155, alineat 1, din Codul Penal. Care prevede că “cursul termenului de prescripție a răspunderii penale se înterupe prin îdeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Autoarele excepției sunt două femei, judecate pentru tâlhărie, lipsire de libertate în mod ilegal și înșelăciune. Acestea, prin avocații lor, arată că textul din Codul penal pe care l-au atacat încalcă atât Constitușia, cu privire la calitatea legii, cât și prevederile dreptului internațonal, cu privire la principiul egalității și cu privire la dreptul la un proces echitabl.

Potrivit motivării deciziei CCR, articolul 155 alineat 1 din Codul penal aflat în vigoare a înlocuit prevederile articolului 123 din Codul Penal din 1969, care arăta că termenul prescripției era întretupt prin îndeplinirea oricărui act carem potrivit legii, trebuia comunicat învinuituli sau incupatului, în desfășurarea procesului penal. Curtea Constituțională a constatat că, într-adevăr, spre deosebire de reglementarea anterioară, textul actual prevede înteruperea termenului de prescripție cu ocazia realizării oricărui act de procedură, indiferent de natura acestuia.

De altfel, încă din 2017, Curtea a mai arătat că instituția prescripției eăspunderii penale se impune a fi analizată, pe de o parte, în ceea ce privește termenl de decădere a organelor judiciare din dreptul de a trage la răspundere penală persoanele care sunt suspectare că au săvârșit infracțiuni și, pe de altă parte, din punctul de vedere al unui termen apreciat de legiutor ca fiind suficient de mare pentru ca societatea să uite de faptele de natură penală săvârșite ș efectele acestora, ca urmare a diminuării treptate a impactului lor asupra relațiilor sociale.

Codul penal actual  are caracter imprevizibil

Curtea Constituțională reține că, pentru a avea efect înlăturarea răspunderi penale, termenul de prescripție trebuie să se asigure fără intervenția vreunui act de natură a readuce în conștiința publică fapta comisă. “Altfel spus, orice activtate care are ca efect readucerea în atenția societății a faptelor săvârșite întrerupe cursul prescripției și amână priducerea efectelor sale”, arată jdecători,

Analiza dispozițiilor legale care reglementează întreruperea cursului termenului de prescripție reprezintă, spune CCR, o măsură prin  care societatea, prin intermediul organelor statului, aduce la cunoștina suspectului sau a incupatului că fapta de natură penală pe care a săvârit-o u și-a pierdut rezonanța socială, iar întreruperea cursului devine efectivă doar în cindișiile existenței unei pârghii egale de încunoștințare a persoanei în cauză cu privire la începerea unui nou termen de prescripție.

“Se impune a fi garantat caracterul previzibil al efectelor dispozișiilor articolului 155 alineat 1 din Codul penal asupra persoanei care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, inclusiv pentru asigurarea posibilității acesteia de a cunoaște aspetul interveneției întreruperii cursului prescripției penale și al începerii unui nou termen”, mai arată judecătorii, care adaugă că “a accepta solușia contrară înseamnă a crea, cu ocazia efectuării unor acte procedural care nu sunt communicate suspectului sau incupatului și care a ca efect întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, penttru persoana în cauză o stare de incertitudine, dată de imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a intervalului de timp în care poate fi trasă la răspundere penală, incertitudine care poate dura până la împlinirea termenului prescriptiei speciale”.

Puteri discreționare acordate organelor judiciare

Mai mult, Codul penal în vigoare, arată CCR în motivare, modifică sfera de aplicare a instituției prescripție răspunderii penae, în favorizarea unui regim juridic mult mai permisiv a organelor judiciare, nu doar prin reglementarea regulii confor căreia orice act de procedură îndeplinit în cauză are ca efect întreruperea cursului termenului de prescripție a răspunderii penale, ci și prin majorarea termenului prescripției special, la dublul termenului prescripției prevăzut pentru fiecare categorie de infracțiuni. Asta, în comparație cu Codul penal anterior, care prevedea împlinirea termenului prescripției special dacă termenul de prescripție era depășit cu încă o jumătate.

CCR exeplifică cu faptul că în state precum Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia și Spania reglementează că întreruperea cursului prescripției răspunderii penale se realizează prin acte procedural care sunt communicate suspectului sau incupatului, ori care presupun prezența acestuia în fața organelor judiciare sau prin acte care vizează în mod direct soluțioarea raportului juridic în conflict.

Decizie luată cu 6 voturi la 3

Curtea Constituțională a dat, astfel, dreptate autorilor excepției de neconstituțonalitate, are arată că actele de procedură au caracter pur tehnic și nu reglementează calitatea făptuitorului și fundamentul acuzării. Cu alte cuvinte, nu trebuie incluse în categoria actelor care întrerup cursul prescripției răspunderii penale. “Instituția prescripției penale este o formă de sacționare a pasivității organelor statului, acestea fiind interesate să emită acte de procedură care nu au o justificare concretă și care sunt dispensabile și inoportune într-o manieră absurdă și superficială”, se arată întâmpinarea care a stat la baza deciziei CCR. Curtea a decis, astfe, printr-o hotărâre definitivă și general obligatorie, că articolul 155, alineat 1, din Codul penal este neconstituțional, pentru că prevede că îndeplinirea oricări act de procedură întrerupe cursul prescripției răspunderii penale.

Vechiul Cod penal arăta că orice act de procedură făcut de procuror, și care oprește cursul interveneției prescripției penale, trebuie adus la cunoștința acuzatului Actualul Cod permite efectuarea de acte fără să se aducă la cunștință acest lucru

 

Ultima oră
Alte titluri din: Anchete
Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș
Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta
Mai multe titluri din: Anchete
Antena3.ro S-a urcat într-o seară în troleibuzul 75, dar în scurt timp a înțeles că ceva nu este în regulă. Deși era singură, a simțit un miros îngrozitor. A intrat în panică. Este înfiorător ce a urmat
Libertatea.ro Cu ce numere de înmatriculare a venit un român din Suedia. Poliția l-a oprit de mai multe ori
A1.ro Profeția ȘOCANTĂ, ce-ți va da fiori reci! Fenomenele extreme din ultima perioadă vor avea efecte devastatoare: ”Bucăți de gheață pluteau și înaintau cu repeziciune. Vom auzi de prăpădul...”
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?
Observator.ro Horoscop 19 iulie 2018. Dragoste miraculoasă, veste bună și bani mulți