×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Războiul lui Kovesi cu Parlamentul, Guvernul și CCR, obiectiv în proiectul de management din 2016

Autor: ION ALEXANDRU
11 Iul 2018

Laura Codruța Kovesi, proaspăt revocată de la conducerea DNA, se angaja, în fața procurorilor de la Secția de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia propunerii făcute de Raluca Prună, în primăvara anului 2016, de reînvestire a acesteia la conducerea Parchetului Anticorupție, că va acționa cu fermitate pentru eliminarea prevederilor de natură să limiteze instrumentele investigative aflate la dispoziția procurorilor. Mai mult, în proiectul managerial cu care s-a prezentat la CSM, pentru ungerea, a doua oară, la șefia DNA, Kovesi a menționat ca obiectiv principal să implice instituția în dezbaterea publică a oricărei legi care are legătură cu activitatea procurorilor. Secția de Procurori de la CSM a avizat favorabil, atunci, propunerea Ralucăi Prună, a apreciat inițiativele Laurei Kovesi la adresa activităţilor legislative ale Parlamentului și Guvernului și, astfel, Klaus Iohannis a semnat decretul prin care Kovesi a fost reînvestită, pentru al doilea mandat, în fruntea Direcției Naționale Anticorupție. Obiectivele din proiectul managerial nu au rămas doar cuvinte scrise pe hârtie, ele transformându-se într-un conflict deschis cu celelalte puteri ale statului, conflict care a condus, în cele din urmă, la revocarea Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA.

Starea conflictuală fără precedent dintre Parchet și puterile alese ale statului, la care societatea românească asistă de mai bine de un an și jumătate, a fost instaurată prinr-un plan minuțios, scris pe hârtie și prezentat, în urmă cu doi ani, Consiliului Superior al Magistraturii.

În 28 martie 2016, Secția de Procurori de la CSM, prin Hotărârea nr. 216, a avizat pozitiv propunerea făcută de către ministrul Justiției de la acea dată, tehnocrata Raluca Prună, cu privire la reînvestirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupţie, ca urmare a expirării primului mandat, de trei ani, în această demnitate publică.

Înainte ca Secția de Procurori de la CSM să avizeze această propunere, au fost derulate operațiunile procedurale specifice, în sensul că Laura Codruța Kovesi a susținut, personal, interviul și a prezentat, cu acest prilej, și proiectul managerial. “Astfel, doamna procuror Laura Codruţa Kovesi a menționat că obiectivele la preluarea mandatului de procuror-șef al DNA au fost îndeplinite, Direcția Națională Anticorupție devenind o structură eficientă, pro activă, care își îndeplinește rolul instituțional de a investiga cauze de corupție la nivel înalt și mediu”, se arată în respectiva decizie a Secției de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conflict deschis cu autorităţile alese, anunțat oficial

Suprizele cu referire la acest document apar în momentul în care se face vorbire despre planul de management prezentat de Kovesi, pentru a fi reînvestită în funcție. “Doamna procuror a prezentat vulnerabilitățile identificate în activitatea DNA, stabilind, totodată, și obiectivele care urmează a fi avute în vedere pentru a crește calitatea activității acestei structuri specializate de parchet”, se mai arată în Hotărârea CSM.

Mai exact, în prezentarea planului managerial, Laura Codruța Kovesi a identificat o vulnerabilitate care trebuia avută în vedere în ceea ce privește stabilitatea instituțională a DNA și a cadrului legislativ care reglementează competențele și instrumentele investigative, precizând că “este necesar ca procurorul-șef să mențină implicarea activă în dezbaterea publică a legilor cu incidență directă în activitatea procurorilor din cadrul acestei structuri specializate”.

Pentru ca lucrurile să nu aibă un caracter ambiguu, Kovesi a precizat obiectivele importante ale activității viitoare, în cazul în care reînvestirea se producea. Principalul obiectiv se referea la “acționarea cu fermitate și cu consecvență pentru eliminarea prevederilor de natură să limiteze instrumentele investigative aflate la dispoziția procurorilor și care să blocheze desfășurarea activității de urmărire penală”.

Ce înseamnă, mai exact, acest lucru? Faptul că DNA se angaja, încă din primăvara anului 2016, să lupte cu fermitate împotriva oricărei încercări legitime și constituționale a Parlamentului sau a Guvernului de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, a Legii nr. 78/2000 sau a pachetului de legi privind legile Justiției, în ciuda faptului că, în privința primelor două acte normative, Curtea Constituțională admisese, până la acel moment, nenumărate excepții de neconstituționalitate, fapt ce impunea, obligatoriu, modificarea lor de către autoritatea legiuitoare a statului.

De la scris la fapte, pas cu pas

Obiectivele prin care Kovesi și-a luat, în fața procurorilor de la CSM, angajamentul de război împotriva Parlamentului și Guvernului au fost pus ad-litteram în operă în perioada 2017-2018. În mod transparent, fiind chiar emise comunicate de presă în acest sens, postate pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție.

Astfel, în 8 iunie 2016, DNA a precizat că a intervenit cu un punct de vedere transmis Curții Constituționale cu privire la tema neconstituționalității articolului din Codul Penal care reglementează infracțiunea de abuz în serviciu, articol dezincriminat, ulterior, parțial de către Curtea Constituțională. Totuși, este de remarcat că anul 2016, în care la Palatul Victoria s-a aflat Guvernul Cioloș, a fost evitat de Kovesi pentru a face atacuri de genul celor care au urmat.

Din 2017, însă, războiul s-a generalizat. În 20 ianuarie 2017, DNA a prezentat un punct de vedere negativ referitor la proiectul de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală și cu privire la grațierea unor fapte. În 31 ianuarie 2017, aceeași instituție a prezentat o analiză critică asupra modificărilor propuse, prin ordonanță de urgență, la adresa acelorași Coduri. În 1 februarie 2017, Colegiul de Conducere al DNA s-a întrunit în procedură de urgență pentru a analiza “riscurile și impactul” asupra activității DNA a “situației create în seara de 31 ianuarie ca urmare a adoptării OUG 13”. Ulterior, DNA a deschis dosar de urmărire penală în acest caz, pe care, ulterior, în parte, l-a clasat, iar o altă parte a disjuns-o și a transmis-o la Parchetul General, fiind, mai târziu, clasată și aceasta.

La 29 august 2017, Adunarea Generală a Procurorilor DNA au prezentat public concluziile cu referire la propunerile de modificare a legilor Justiției, anunţate de ministrul Justiției Tudorel Toaer. Votul exprimat a scos în evidență că modificările la legile Justiției, în forma prezentată, “reprezintă o formă de presiune asupra activității profesionale a procurorilor din DNA”.

În 14 decembrie 2017, a fost emis public un punct de vedere al DNA cu privire la propunerile de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Concluzia instituției conduse de Kovesi a fost aceea că “aceste modificări vor avea un impact devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile”.

Până în ziua revocării, inclusiv

Activitatea aceasta a continuat și în anul 2018, fapt ce, adăugat altor chestiuni la fel de grave, a condus, în cele din urmă, la propunerea făcută de Tudorel Toader, în luna februarie, de revocare din funcție a lui Kovesi de la conducerea DNA. În 27 februarie, DNA emite un nou punct de vedere, chiar în legătură cu propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA. La finalul comunicatului, Laura Kovesi apreciază, în nume propriu, că “motivele invocate de ministrul Justiției nu pot constitui temei pentru revocarea din funcție”. Mai târziu, s-a putut constata că judecătorii CCR au aprobat că aceste motive reprezintă temei de revocare.

În 31 mai 2018, în contextul dezbaterilor generate de comunicatul emis de Curtea Constituțională, DNA a tras “un semnal de alarmă în care și-a exprimat îngrijorarea față de potențiala afectare a statutului de independență a procurorilor, care reprezintă o premisă esențială a luptei împotriva corupției”.

În 22 iunie și 6 iulie, ca urmare a adoptării de către Parlament a modificărilor la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală, DNA a realizat o evaluare a raportului pe care aceste modificări le vor avea asupra investigațiilor penale, în situația în care vor intra în vigoare. “După modul adoptării modificărilor și modificările aduse au fost adoptate fără a ține seama de observațiile și propunerile formulate de CSM și de asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituţiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale”, se arată în comunicatele de presă ale DNA.

Nu în ultimul rând, chiar în ziua în care a fost revocată, Laura Kovesi a afirmat că propunerea de revocare făcută de ministrul Tudorel Toader este ilegală și că decretul semnat de Klaus Iohannis “ridică semne de întrebare”.

Un alt obiectiv: întărirea capacităților represive ale DNA

Revenind la proiectul de management cu care Laura Codruța Kovesi s-a prezentat în fața Secției de Procurori de la CSM, în primăvara anului 2016, un alt obiectiv al acesteia se referă la activitățile represive pe care instituția urma să le desfășoare, în contextul eliminării, tot prin Decizie a Curții Constituționale, a partenerului SRI din economia anchetelor penale, altele decât cele care au legătură cu infracțiuni contra siguranței naționale.

Astfel, Kovesi vorbea, atunci, de dezvoltarea în continuare a capacității instituționale a Direcției Naționale Anticorupție, “fiind necesară dezvoltarea Serviciului Tehnic, ori suplimentarea resurselor umane și materiale”. De fapt, și această chestiune a fost transpusă în operă. Încă din 9 martie 2016, DNA a dat publicității un comunicat de presă cu privire la faptul că modificarea din Codul de Procedură Penală privitoare la realizarea activităților de supraveghere tehnică, ca urmare a deciziei CCR, va impune detașarea la DNA a 130 de polițiști judiciariști și achiziția de echipamente tehnice suplimentare. Kovesi a cerut suplimentarea bugetului instituției cu suma de 10.415.000 de euro. Numai logistica pentru înregistrările ambientale era estimată de DNA la un cost de 1.150.000 de euro, cea pentru înregistrarea comunicațiilor la 415.000 de euro, și încă 4 milioane de euro anual pentru plata polițiștilor care să gestioneze infrastructura de tehnică suplimentară. Mai mult, Kovesi dorea inclusiv achiziția unui sediu secundar pentru DNA, în București, pentru care să-i fie alocate alte 4 milioane de euro, sau un buget de 180.000 de euro pe an, iar pregătirea profesională a celor care urmau să fileze, intercepteze și să deruleze activități represive era estimată la un cost de 200.000 de euro.

Atacarea tuturor legilor și a actelor normative elaborate de Guvern sau de Parlament, cu privire la legislația penală, obiectiv principal al proiectului managerial al Laurei Kovesi, prezentat în 2016.

La reînvestirea pentru al doilea mandat în fruntea DNA, Kovesi mai promitea armonizarea practicii instituţiei cu jurisprudența Înaltei Curți. Rezultatul: numai în 2018, DNA a încasat peste 200 de achitări, majoritatea pronunțate de ÎCCJ.

 

Ultima oră
Alte titluri din: Anchete
Operațiunea „Bani pentru Udrea” condusă de Villy de la Slobozia Operațiunea „Bani pentru Udrea” condusă de Villy de la Slobozia
Emil Boc, client fidel al unei firme devoratoare de primari Emil Boc, client fidel al unei firme devoratoare de primari
Mai multe titluri din: Anchete
Antena3.ro HOROSCOP MINERVA pentru toamnă. Gemenii vor fi inventivi, Capricornii vor fi apreciați la locul de muncă
Libertatea.ro 'Miliardarul fără chip', patronul RCS&RDS, refuză să apară public! Avem poze și povestea celui mai enigmatic român
A1.ro Creștinii din întreaga lume, în stare de ȘOC! O profeție din Biblie tocmai s-a împlinit! Ce anunță
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?
Observator.ro Horoscop 26 septembrie 2018. Atracție irezistibilă, bani și un gând mistuitor