Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție

Autor: ION ALEXANDRU
02 Dec 2019

Cele mai importante instanţe din România au răspuns inițiativei ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la întrebarea acestuia dacă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ar trebui să fie desființată, precizând că nu se impune o astfel de măsură. Atât Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și Curtea de Apel București, primele două instanțe judecătorești ca importanță din România, au opinat că SIIJ trebuie să existe în continuare, dar că sunt necesare unele revizuiri la legislația care operează în privința acestei unități speciale de Parchet. Au existat și opinii prodesființare, în special din rândul Parchetelor. Cu toate acestea, există voci importante din domeniu care arată că, prin convocarea adunărilor generale, instanțele au căzut într-o capcană a ministrului Justiției, întrucât au răspuns unui apel politic, în timp ce, procedural, doar CSM avea dreptul legal că ceară convocarea acestor adunări. Totuși, de remarcat este faptul că atitudinea ministrului Predoiu de a întreba judecătorii și procurorii cu privire la un demers legislativ care privește chestiuni ale sistemului judiciar este mai puțin nocivă decât atitudinile altor politicieni, din PNL, USR sau chiar de la vârful statului, care și-au luat ca și angajament politic, în campania electorală, eliminarea SIIJ. Mai mult, vectori de opinie din rândul USR afirmă chiar că Guvernul Orban ar trebui să emită OUG pentru desființarea SIIJ, chiar dacă, pe 26 mai, populația a votat, la referendum, pentru interzicerea adoptării ordonanțelor de urgență în domeniul justiției.

 

Sfârșitul săptămânii trecute a tranșat, într-o oarecare măsură, viziunea sistemului de justiție din România cu privire la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. După cum se știe deja, noul ministru de resort, Cătălin Predoiu, a adresat scrisori către instanțe și Parchete, pentru ca acestea din urmă să răspundă punctual la un set de patru întrebări, printre care se numără și oportunitatea menținerii sau desființării SIIJ, singura structură de Parchet nenumită politic și care dă seama doar în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii de la cele mai mari Curţi de Apel din ţară au votat pentru menţinerea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în urma consultării iniţiate de ministrul Cătălin Predoiu. Magistrații ÎCCJ au votat pentru menținerea SIIJ, dar cu unele modificări. Concret, aceștia s-au declarat pentru amendarea prevederilor legale care reglementează funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Conform unui comunicat de presă al instanței supreme, „a fost înregistrată o solicitare din partea Ministerului Justiţiei, cu termen de răspuns 30 noiembrie, referitoare la patru aspecte: 1 - pensionarea anticipată; 2 - compunerea completurilor de apel la instanțele inferioare; 3 - durata INM; 4 - funcționarea SIIJ. În acest context, au fost consultaţi toţi judecătorii ÎCCJ prin intermediul preşedinţilor de secţie, care au procedat la comunicarea adresei MJ către judecători, precum şi discuţii individuale. Preşedinţii de secţii au comunicat rezultatul consultărilor. În urma centralizării, majoritatea opiniilor exprimate au fost după cum urmează: Pentru pct. 1 - menţinerea dispozițiilor; pct. 2 - abrogare; pct. - 3 abrogare; pct. - 4 amendarea prevederilor legale care reglementează activitatea SIIJ”.

 

Cea mai mare Curte de Apel din România: nu se impune desființarea

O poziție similară a fost transmisă ministrului Justiției și de adunările generale ale judecătorilor de la Curtea de Apel București, ai Curții de Apel Oradea, ai Curții de Apel Alba Iulia, ai Curții de Apel Ploiești, dar și din partea altor instanțe inferioare.

În ceea ce privește răspunsul Curții de Apel București, acesta este, de asemenea, detaliat, prin intermediul unui comunicat de presă în care se precizează: „În majoritate de voturi, magistrații au decis amendarea dispozițiilor legale referitoare la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în sensul că au fost înregistrate 75 de voturi pentru amendare, 62 de voturi pentru desființare și 29 de voturi pentru menținerea dispozițiilor aflate în vigoare”. Curtea de Apel București, care este cea mai importantă Curte de Apel din țară, s-a exprimat, astfel, cu 104 voturi, pentru funcționarea în continuare a SIIJ.

O altă Curte de Apel care s-a pronunțat pentru menținerea SIIJ este Curtea de Apel Ploiești. Dar nu doar ea, ci și procurorii de la Parchetul Curții de Apel Ploiești, unitate de Parchet care a „beneficiat” din plin de abuzurile DNA Ploiești patronate de celebrii Mircea Negulescu, zis „Portocală”, și de Lucian Onea.

 

Procurorii vor să scape de anchete

Așa cum era de așteptat, există și opinia că SIIJ nu trebuie să mai existe, opinie majoritară a procurorilor. Începând cu cei din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau ai Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Acestora li se adaugă răspunsurile altor 50 de Parchete și instanțe de rang inferior, care au convocat, de asemenea, la sfârșitul săptămânii trecute, adunările generale.

Printre unitățile de Parchet care nu vor să fie anchetate de o structură specializată independentă se numără procurorii de la Parchetul Curții de Apel Timișoara, ai Parchetului Curții de Apel Brașov sau ai Parchetului Curții de Apel Oradea.

De remarcat este faptul că opinia acestor nu este pentru amendarea prevederilor legale în vigoare, ci pentru anularea articolului din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, raliindu-se, astfel, poziției celor care doresc revenirea la situația anterioară, generatoare de abuzuri pentru care aproape niciun anchetator care a săvârșit grave fapte de cercetare abuzivă sau represiune nedreaptă nu a răspuns pentru ele.

 

Predoiu, acuzat de încălcarea legii și a separației puterilor în stat

Demersul ministrului Justiției este însă criticat de o importantă organizație profesională a magistraților. Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), care a luat o poziție vehementă și față de încercările fostului ministru Ana Birchall de a desființa SIIJ, a condamnat public demersurile ministrului Cătălin Predoiu, „prin care își arogă competențele Consiliului Superior al Magistraturii, privind convocarea adunărilor generale ale instanțelor, cu scopul vădit al actualului Guvern de a modifica legile justiției netransparent și fără o largă dezbatere publică”. Potrivit AJADO, „printr-o adresă din data de 25.11.2019, ministrul Justiției Cătălin Predoiu a cerut ultimativ instanțelor ca, până în data de 30.11.2019, să își exprime prin adunări generale «opinia» cu privire la aspecte importante privind funcționarea justiției: numărul membrilor din completele de apel, posibilitatea pensionării anticipate a magistraților, durata cursurilor Institutului Național al Magistraturii (INM), funcționarea Secției de Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ)”. Asociația arată că, în primul rând, termenul foarte scurt, de doar cinci zile, pentru convocarea adunărilor generale, pentru dezbateri, luarea hotărârilor și motivarea acestora dovedește caracterul strict formal al acestor consultări. „În al doilea rând, ministrul Justiției nu are competența de a convoca adunările generale ale instanțelor din România pentru a exprima «opinii». În temeiul art. 51 lit. e) din Legea nr. 304/2004, precum și al art. 16 lit. e) din ROIIJ, numai Consiliul Superior al Magistraturii, prin plen sau secții, poate să solicite adunărilor generale un punct de vedere asupra problemelor din justiție. Ministerul Justiției poate cere adunărilor generale, conform literei d) din același articol, doar să analizeze proiecte de acte normative, proiecte care, dacă există, nu au fost trimise însă adunărilor generale”, mai arată AJADO.

Magistrații subliniază, totodată, că în adresa comunicată instanțelor se vorbește despre acte politice precum „Programul de guvernare” sau „viziunea Guvernului în exercițiu”, aspecte care exced sferei de competență a justiției și care nu reprezintă pentru magistrați niciun interes. „Dimpotrivă, magistrații fiind, prin statutul lor, apolitici, este inadmisibil să fie atrași în îndeplinirea unor programe de guvernare, acest atribut aparținând exclusiv Guvernului. Acest mod de abordare al ministrului Justiției Cătălin Predoiu încalcă separația puterilor în stat, fiind creat un precedent periculos pentru statul de drept și pentru democrația din România”. Mai mult, se arată că CSM a trimis Ministerului Jusiției un punct de vedere asupra subiectelor respective, astfel încât Predoiu are deja opinia formului suprem al magistraților cu privire la acest chestiuni, „motiv pentru care solicitarea ministrului privind convocarea adunărilor generale este o încălcare a legii și o intruziune gravă în competențele CSM”, precizează AJADO, care atrage atenția că adunările generale nu formulează opinii, ci adoptă hotărâri, după analizarea proiectelor de acte normative, „iar un astfel de proiect de lege nu există în prezent”.

 

Ura împotrva acestei secții merge până la bagatelizarea referendumului lui Iohannis

Dacă judecătorii îl acuză pe Cătălin Predoiu de imixtiune și de încălcarea separației puterilor în stat, prin atragerea Justiției în jocul politic și guvernamental, unii dintre partenerii de conjunctură ai Guvernului Orban susțin că, dimpotrivă, atitudinea PNL este prea înceată și că ar trebui desființată SIIJ prin Ordonanță de Urgență. Mai mulți vectori ai USR, spre exemplu, opinează că ar trebui emisă o Ordonanță în acest sens, chiar dacă, în 26 mai, la Referendumul pentru Justiție, populația care a participat a votat pentru interzicerea dreptului Executivului de a mai emite OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională. Prevederile legale referitoare la funcționarea SIIJ se încriu în domeniul organizării judiciare. Referendumul a fost validat și, din acest punct de vedere, lucrurile sunt clare. Nu se mai pot emite astfel de acte normative guvernamentale, decât cu încălcarea prevederilor constituționale.

Numai că vectorii de opinie la care făceam referire mai sus sunt de părere că Referendumul din 26 mai este unul consultativ și că rezultatul său este… facultativ. Una dintre aceste voci îi aparține deputatului USR Stelian Ion, care, în urmă cu câteva zile, a scris pe contul său de socializare: „Nu aș vrea să aud de la cineva argumentul Referendumului. Referendumul acela, cu toată stângăcia cu care au fost formulate întrebările, a fost eminamente pro justiție, pentru ocrotirea cetățenilor onești în fața infractorilor, nicidecum pentru păstrarea Secției Speciale sau a legii recursului compensatoriu. Referendumul a fost consultativ și produce efecte politice, nu juridice. Ce au înțeles politicienii din acest rezultat? Fiecare se pare că a înțeles ce a vrut și ce îi convine. (…) În privința desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, anunțul că Guvernul nu va proceda la desființarea ei și că așteaptă să îi convingem în Parlament pe Nicolicea și Iordache, ori pe Tăriceanu și Ponta, este dezamăgitor. Această armă instituțională creată de Dragnea pentru intimidarea magistraților trebuie dezasamblată rapid”.

În fapt însă, o astfel de abordare, ca aceasta propusă este strict neconstituțională. Reamintim că există o Decizie, cu numărul 682/2012, a CCR, care arată că „ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale –, ci caracterul efectului referendumului, direct sau indirect. Faptul că, în cazul referendumului consultativ, cu efect indirect, este necesară intervenția organelor legislative pentru a pune în practică voința poporului nu se traduce într-o lipsă a efectelor acestui referendum. Nici nu ar fi admisibil într-un stat de drept ca voinţa populară, exprimată cu o largă majoritate, să fie ignorată de reprezentanţii aleşi ai poporului. CCR constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61”. Comentariile sunt de prisos.

 

 

Cele mai importante instanțe din România nu sunt de acord cu planul actualei puteri de desființare a Secției Speciale. O asociație a judecătorilor îl acuză pe Cătălin Predoiu că și-a arogat competențele CSM

 

Guvernul Orban este dojenit de unii lideri ai USR că nu dă Ordonanță de Urgență pentru desființarea SIIJ. Și consideră că referendumul din luna mai poate fi încălcat, deoarece a fost unul… consultativ

Ultima oră
Alte titluri din: Anchete
Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI
“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis “Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis
Mai multe titluri din: Anchete
Antena3.ro Alina-Mădălina este învățătoare într-o comună vasluiană. Însă, recent, oamenii au aflat un secret murdar despre ea: „Cum Dumnezeu a fost posibil așa ceva?”
Libertatea.ro Pozele intime cu Oana Roman, făcute publice după despărțirea de soțul ei
A1.ro Gheorghe Dincă, detalii despre relațiile intime cu Luiza! Ce l-a rugat fata, înainte de... „Nu puteam să refuz”
IncomeMagazine.ro BestJobs: Speranța de angajare a tinerilor a crescut în 2019
Observator.ro Horoscop 14 decembrie