×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ţara serviciilor. Și românii din străinătate produc informaţii de interes pentru serviciile secrete

Autor: ION ALEXANDRU
11 Mai 2018

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are, de luna aceasta, aprobată  listă cu documente și informaţii clasificate, cu care lucrează în mod curent, și de care ministrul de resort, Natalia Elena Intotero, trebuie să aibă grijă ca și de ochii din cap. Asta, întrucât conform  prevederilor din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate din România, în calitate de conducător al instituţiei, este direct răspunzătoare de modul în care sunt protejate aceste documente. De la hotărâri ale CSAT, planuri, sinteze și analize, până la aspecte privind atitudinea faţă de comunităţile românești de pe teritoriul alte state, Guvernul Dăncilă a aprobat, în urmă cu o săptămână, o listă întreagă de categorii de informaţii, clasificate cu nivelul “Strict secret” sau “Secret”, de care este responsabil Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Unele dintre informaţiile sau documentele cuprinse în această listă au termene de clasificare de 50 de ani, în timp ce altele de “doar” 30 de ani. Mai mult, în toată operaţiunea de protejare a acestor date și documente, precum și în procedura de selecţie și control a personalului care gestionează secretele respective, ministerul trebuie să se interconecteze cu Serviciul Român de Informaţii.

După omniprezenta luptă împotriva corupţiei, în România, a doua grijă a statului o reprezintă securitatea naţională. În acest sens, pe data de 3 mai, Cabinetul Dăncilă a emis Hotărârea de Guvern nr. 291/2018, privind aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, precum și termenele de clasificare aferente acestor secrete.

Astfel, sub semnătura premierului Viorica Dăncilă și a ministrului pentru românii de pretutindeni, Natalia Elena Intotero, Guvernul a aprobat lista respectivă, menţinând, totodată, că “categoriile de informaţii casificate se detaliază prin ordin al ministrului pentru Românii de Pretutindeni”.

În anexa Hotărârii de Guvern este prezentată, în detaliu, lista informaţiilor secrete pe care ministerul le gestionează, împărţite în două mari categorii. Cea clasificată cu nivelul de secretizare “Strict secret”, precum și cea clasificată cu nivelul “Secret”.

Din prima categorie de documente și informaţii fac parte 11 tipuri de secrete de stat pe care le elaborează sau le deţine Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, și au termene de secretizare de 50 de ani, “a căror divulgare este de natură să producă daune grave la adresa securităţii naţionale”.

Categoria informaţiilor “Strict secret”

Pe primul loc în clasamentul acestor informaţii “secrete de stat” se află Hotărârile CSAT, clasificate “Strict secret”, urmate de documentele elaborate pe baza interogării, coroborării, prelucrării sau procurării informaţiilor clasificate strict secret, comunicate de instituţiile, autorităţile publice și alte persoane juridice de drept public sau privat. Tot la nivel “Strict secret” și clasificate timp de 50 de ani sunt extrasele din documentele a căror divulgare este de natură să producă daune grave securităţii naţionale, ori aspecte ale poziţiei României în problematica românilor de pretutindeni cu caracter strict secret, studiile și analizele privind fenomenul migraţionist și posibilele efecte destabilizatoare ale acestuia cu caracter strict secret, precum și componentele infrastructurii informatice și de comunicaţii destinate procesării, stocării și transmiterii de informaţii clasificate.

În aceeași categorie mai intră parolele de acces la sistemele informatice acreditate pentru lucrul cu informaţii secrete de stat, planul de pază și de apărare a obiectivelor, sectoarelor și locurilor care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate, programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate, dar și alte informaţii provenind de la alte instituţii cu privire la activităţile desfășurate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, a căror divulgare neautorizată sau compromitere este de natură să producă daune grave la adresa securităţii naţionale.

Nu în ultimul rând, sunt clasificate cu nivelul de secretizare “Strict secret”, pe un termen de 50 de ani, actele normative interne care reglementează activităţile cu caracter strict secret, cheile și combinaţiile încuietorilor containerelor în care sunt depozitate respectivele informaţii și documente.

Date care pot produce daune securităţii naţionale

A doua categorie de obiective pe care le are de apărat această instituţie se referă la informaţiile clasificate la nivelul de secretizare “Secret”, a căror divulgare, de asemenea, “este de natură să producă daune securităţii naţionale”. În cazul primei categorii, se vorbește despre “daune grave”.

Unele dintre informaţiile sau documentele cuprinse în cea de-a doua categorie sunt identice cu cele prevăzute în prima categorie, numai că, de această dată, termenul de clasificare este de 30 de ani. Regăsim, aici, Hotărârile CSAT secrete, actele normative cu caracter secret, studiile și analizele privind fenomenul migraţionist, componentele infrastructurii informatice, documentele elaborate de alte structuri ale statului,  sau informaţii cu caracter secret de natură să aducă daune securităţii naţionale.

Există însă și alte puncte , cum ar fi documentele și telegramele primite de la Ministerul Afacerilor Externe care au caracter secret, planurile de evacuare ale Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în situaţii de urgenţă și în caz de conflict armat, cu caracter secret, precum și strategiile și programele care operează în problematica comunităţilor românești.

O situaţie inedită pe care o regăsim pe lista informaţiilor clasificate “Secret”, pe care le gestionează, conform acestui HG, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni o reprezintă “aspectele privind atitudinea faţă de comunităţile românești de pe teritoriul altor state”, atitudine “contrară intereselor României și normelor internaţionale”. De asemenea, tot cu caracter secret, pentru o perioadă de 30 de ani, sunt și anchetele privind incidentele de securitate, precum și evenimentele stocate de anumite sisteme tehnice de asigurare a securităţii obiectivelor, sectoarelor și locurilor care prezintă o importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate.

Nu în ultimul rând, secrete sunt și documentele de securitate privind descrierea sistemelor informatice și de comunicaţii destinate procurării, stocării și transmiterii informaţiilor clasificate.

Ministrul, obligat prin lege să lucreze strâns cu SRI

Potrivit textului HG 291/2018, la elaborarea acestui act normativ s-au avut în vedere prevederile articolului 6 și ale articolului 86, alineat 1, din Sandardele Naţionale de Protecţie a Informaţiilor Clasificate din România, aprobate, de asemenea, prin hotărâre de Guvern încă din anul 2002. Conform acestor standarde, “autorităţile și instituţiile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat în domeniile lor de activitate, care se aplică și se actualizează prin hotărâre de Guvern. Ei bine, conducătorii instituţiilor, în cazul de faţă ministrul pentru Românii de Pretutindeni, care gestionează informaţii secrete de stat, are mai multe obligaţii prevăzute de lege, care incumbă o relaţie directă și strânsă cu serviciile de informaţii, în special cu SRI. Iată care sunt principalele obligaţii de pe lunga listă:

* Să asigure organizarea activităţii structurii de securitate, respectiv a funcţionarului de securitate și compartimentelor speciale pentru gestionarea informaţiilor clasificate;

* Să solicite instituţiilor abilitate efectuarea de verificări pentru avizarea eliberării certificatului de securitate și autorizaţiei de acces la informaţii clasificate pentru angajaţii proprii;

 * Să aprobe listele cu personalul verificat și avizat pentru lucrul cu informaţiile secrete de stat și evidenţa deţinătorilor de certificate de securitate și autorizaţii de acces și să le comunice la ORNISS și la instituţiile abilitate să coordoneze activitatea și controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate;

* Să întocmească lista informaţiilor secrete de stat și a termenelor de menţinere în nivelurile de secretizare și să o supună aprobării Guvernului;

* Să stabilească obiectivele, sectoarele și locurile din zona de competenţă care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat și să le comunice Serviciului Român de Informaţii pentru a fi supuse spre aprobare Guvernului;

* Să solicite asistenţă de specialitate instituţiilor abilitate să coordoneze activitatea și să controleze măsurile privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat;

* Să supună avizării instituţiilor abilitate programul propriu de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate și să asigure aplicarea acestuia;

* Să elaboreze și să aplice măsurile procedurale de protecţie fizică și de protecţie a personalului care are acces la informaţii clasificate;

* Să comunice instituţiilor abilitate, potrivit competenţelor, lista funcţiilor din subordine care necesită acces la informaţii secrete de stat;

* La încheierea contractelor individuale de muncă, a contractelor de colaborare sau convenţiilor de orice natură să precizeze obligaţiile ce revin părţilor pentru protecţia informaţiilor clasificate în interiorul și în afara unităţii, în timpul programului și după terminarea acestuia, precum și la încetarea activităţii în unitatea respectivă;

* Să asigure fondurile necesare pentru implementarea măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate;

* Să sesizeze instituţiile  abilitate, conform competenţelor, în legătură cu incidentele de securitate și riscurile la adresa informaţiilor secrete de stat;

* Să dispună efectuarea de cercetări și, după caz, să sesizeze organele de urmărire penală în situaţia compromiterii informaţiilor clasificate.

Achiziţie de bilete de avion pentru doi ani

Cu doar o zi înainte de aprobarea listei cu informaţii secrete de stat pe care le gestionează instituţia condusă de Natalia Elena Intotero, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a finalizat procedura de achiziţie a unui pachet important de bilete de avon, pe rute interne și internaţionale. Investiţia a fost proiectată încă din data de 29 martie, când autoritatea contractantă a publicat, pe SEAP, anunţul de participare vizând intenţia de a încheia un acord-cadru, valabil pe o perioadă de 24 de luni, în vederea achiziţionării biletelor de avion, pentru zboruri interne și internaţionale, având drept beneficiari demnitarii și personalul ministerului. Biletele achiziţionate sunt atât pentru clasa business, cât și pentru clasa economic, cu sau fără weekend-uri incluse, fiind acceptate și oferte de rezervare la companiile cu zboruri de tip “low-cost”.

Contractul a fost încheiat prin selecţie de oferte cu procedură simplificată și a fost atribuit în data de 2 mai. Companiile cu care va lucre Ministerul pentru Românii de Pretutindeni sunt Danco Pro Communication SRL, Compania TAROM și societatea BBook Bed and Breakfast SRL, valoarea acordului-cadru fiind de 645.000 de lei cu TVA (145.500 de euro). Cantitatea minimă estimată, aferentă acordului-cadru, este de 100 de bilete, iar cantitatea maximă este de 300 de bilete, în timp ce, pentru contractele subsecvente, cantităţile variază între unu și cinci bilete.

24 de puncte cu informaţii clasificate cu nivelurile “Strict secret” sau “Secret” intră în aria de atribuţii a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Lista acestora a fost aprobată și publicată în Monitorul Oficial.

Standardele Naţionale de Protecţie a Informaţiilor Clasificate obligă șefii de instituţii să întocmească astfel de liste și, în asigurarea protejării lor, sunt obligeţi să conlucreze sau să se coordoneze cu Serviciul Român de Informaţii.

 

Ultima oră
Alte titluri din: Anchete
Preşedintele Iohannis a închiriat una dintre casele din Sibiu pentru firma asociatului unui penal Preşedintele Iohannis a închiriat una dintre casele din Sibiu pentru firma asociatului unui penal
Falcon Security, o afacere socru-ginere de succes, pe banii statului Falcon Security, o afacere socru-ginere de succes, pe banii statului
Mai multe titluri din: Anchete
Antena3.ro Panică la plajă! Oamenii erau în apă și când s-au uitat în spate au început să urle - Cineva a reușit să facă totuși o poză
Libertatea.ro Cine e bărbatul care a murit înecat la Mangalia, încercând să salveze o femeie. Detalii sfâșietoare
A1.ro Încă o TAXĂ OBLIGATORIE pentru românii care stau la bloc. De când intră în vigoare noua lege
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?
Observator.ro Horoscop 19 august 2018. Iubire complicată, bani şi un prieten înşelat