Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an

Autor: FLORIN CONDURATEANU
07 Oct 2019

În popor umblă vorba că mai nimeni nu scapă de o suferinţă reumatismală. De la bunici, la colegii de serviciu, chiar şi unii de vârstă tânără, se vaită adesea de dureri în articulaţii. Reumatologul Florin Rădulescu explică de ce apare această suferinţă. 

 

 

Florin Condurăţeanu: - Domnule doctor Florin Rădulescu, chiar aşa de multe boli intră sub „pălăria” reumatismelor? Se zice că e vorba de sute. Prin trecerea anilor, îşi manifestă acţiunea negativă şi uzura articulaţiilor?

 

Dr. Florin Rădulescu: - În clasa bolilor reumatismale se încadrează în jur de 120 de boli. Există două categorii mari, bolile de uzură, de degradare, adică artrozele şi categoria bolilor reumatismale inflamatorii, acestea din urmă mai rare şi mai grave. În artroze, cartilajul pe post de amortizor îşi pierde netezimea, devine rugos şi se macină, se roade. În unele porţiuni, cartilajul se toceşte de tot şi se ajunge la frecarea os pe os, cu dureri mari, fiindcă oasele au reţea de nervi, spre deosebire de cartilaj, care nu conţine structură de nervi. Cu trecerea anilor, se pierd şi unele componente ale lichidului sinovial, cel produs de căptuşeala articulaţiei, membrana sinovială. Se schimbă şi vâscozitatea lichidului sinovial, care nu mai asigură bine ungerea în articulaţie.

 

F.C.: - Imaginea bunicilor este legată şi de oftatul lor că îi supără genunchii când se strică vremea, când se pornesc ploile. De ce unii resimt modificarea vremii cu dureri în articulaţii, iar alţii nu?

 

Dr. F. Rădulescu: - Medicina nu a găsit explicaţia de ce unii sunt meteo-sensibili şi alţii nu. Cei cu dureri în articulaţii la pornirea ploilor şi la scăderea presiunii atmosferice sunt oameni care au şi dureri de cap, tulburări de somn, sunt nervoşi, agitaţi la modificările timpului de afară.

 

F.C.: - Mulţi acuză curentul de durerile lor de şale, de ceafă, de umăr. Este chestia asta cu mişcarea aerului între uşă şi ferestrele deschise chiar vinovată sau curentul este o invenţie românească?

 

Dr. F. Rădulescu: - Vin la cabinet pacienţi îndoiţi de mijloc, susţin că i-a „tras curentul”. Le fac infiltraţii cu antiinflamatoare în preajma nervului suferind, folosesc ace de 10 centimetri pentru a ajunge în zona nervului afectat. Păi, ca să străbată 10 centimetri de ţesuturi, de muşchi, de piele, ar trebui să pătrundă un uragan, nu o mişcare de aer minoră numită curent. Curentul prin mişcarea de aer produce o uşoară răcire de 1-2 grade şi această răcorire poate deranja, nu curentul de aer.

 

F.C.: - Chirurgii ortopezi susţin că implantarea unei proteze în articulaţie nu trebuie făcută prea târziu, când artroza a făcut praf articulaţia. Reumatologii afirmă că protezarea este ultima acţiune. Cine are dreptate?

 

Dr. F. Rădulescu: - Cred că apelarea la proteză trebuie să se facă atunci când s-au aplicate toate metodele nechirurgicale. Se utilizează terapia cu medicamente, infiltraţiile cu acid hialuronic în apropierea nervului afectat. Infiltraţiile se fac timp de trei săptămâni, la şase luni sau 1 an distanţă. La nevoie, se fac infiltraţii şi cu cortizon. Suferindul trebuie să apeleze şi la kinetoterapie.

 

F.C.: - Cei cu dureri şi gât anchilozat, „gât de lup” cum scapă de suferinţa asta?

Dr. F. Rădulescu: - În torticolis, este vorba de o contractură la muşchii gâtului, capul este uşor rotit, aplecat, apar dureri mari. Torticolis se tratează cu medicamente miorelaxante, cu antiinflamatoare şi analgezice împotriva durerilor. Criza durează circa trei zile.

 

 

De vină pentru torticolis sunt unele afecţiuni la coloana vertebrală, o mişcare exagerată a gâtului, somnul cu capul într-o poziţie nefirească, muşchii din zona cefei sunt aduşi în starea de contractură. Există şi un torticolis generat de un muşchi mai scurt în zona gâtului şi, atunci, prin intervenţie chirurgicală, se alungeşte acest defect din naştere.

 

 

Ultima oră
Alte titluri din: Interviuri
Tusea poate avea cauze digestive sau cardiace Tusea poate avea cauze digestive sau cardiace
Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală
Mai multe titluri din: Interviuri
Antena3.ro Mihai a plecat în Marea Britanie să lucreze pentru o companie uriașă. A ajuns să doarmă în gări și în trenuri, după ce a înțeles pe propria piele cum este sistemul britanic. Acum se gândește tot mai mult la România
Libertatea.ro Un bărbat care a reclamat un transport de lemne a primit a 2-a zi un plic. Ce conținea
A1.ro A dat frâu liber pasiunii și a ajuns direct la spital! Femeie de 43 de ani, operată de urgență după ce a acceptat o practică bizară în amor
IncomeMagazine.ro BestJobs: Speranța de angajare a tinerilor a crescut în 2019
Observator.ro Horoscop 22 octombrie