Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele

Autor: FLORIN CONDURATEANU
02 Dec 2019

A fost o vreme în care s-a făcut un exces de diagnostice în suferinţele digestive, lumea vorbea des de dischinezie biliară, de colite, de gastrite. Apariţia examenului endoscopic a adus lumină în acest capitol. Profesor doctor Alexandru Oproiu ne explică gastritele şi alte suferinţe digestive.

 

 

 

Florin Condurăţeanu: - Domnule profesor doctor Alexandru Oproiu, îi auzi pe mulţi punându-şi diagnostic singuri: am vomitat, am dureri în burtă, înseamnă că am dischinezie biliară. Pe alţii îi auzi: am bilă leneşă. Au dreptate?

 

Prof. dr. Alexandru Oproiu: - Orice durere de la ombilic în sus spre stern este catalogată de populaţie dischinezie biliară, colite, gastrite, mai ales dacă aduce şi senzaţia de vomă. Descoperirile ştiinţifice au adus nuanţări în suferinţele tubului digestiv. Nu se mai aduc culpe pe toate drumurile de dischinezie biliară. Suferinţele biliare pot fi de la calculii biliari - pietre care blochează scurgerea secreţiilor biliare. Soluţia este îndepărtarea vezicii biliare cu pietre cu tot. Dizolvarea calculilor cu medicamente e lentă şi dificilă, calculii nu sunt constituiţi doar din colesterol. Alte afecţiuni sunt din pricina dinamicii insuficiente a vezicii biliare, mişcările vezicii sunt prea slabe. Este vorba de ceea ce populaţia numeşte bilă leneşă.

 

F.C.: - Şi frecvenţa cu care se autodiagnostichează unii cu gastrite?

 

Prof. dr. A. Oproiu: - Gastrita este o inflamaţie a mucoasei stomacului. Orice denumire de maladii care se termină în „ită” înseamnă o inflamaţie. Gastrita este superficială când moleculele mucoasei au fost afectate de inflamaţie, dar structura a rămas neatinsă. Mai grea este gastrita interstiţială. Forma gravă înseamnă gastrita atrofică. Inflamaţia mucoasei stomacului este atât de mare, încât celulele nu-şi mai îndeplinesc misiunea de secreţie. În gastrita atrofică, celule din stomac, din pricina inflamaţiei, nu mai secretă acid clorhidric. Nu mai secretă nici acea enzimă care digeră proteinele, nu mai produc pectinogen. În gastrita atrofică, celulele stomacului nu mai secretă enzime pentru digerarea lipidelor, nu se mai secretă acea substanţă care participă la producerea vitaminei B12. Când examenul era doar radiologic se observau inflamaţii la anumite pliuri ale stomacului, se punea diagnostic de gastrită şi era riscul pierderii descoperirii unor boli mai grave, cancere gastrice, ulcere. În gastrita atrofică, mai apare pericolul modificării mucoasei de tip stomacal cu o mucoasă de intestin şi apare riscul de cancer gastric. Examenul cu endoscopul duce la vizualizarea ţesuturilor stomacului şi evaluarea este precisă, plus că prin endoscop se pot lua probe de ţesut gastric pentru analize de laborator.

 

F.C.: - Care sunt factorii de risc în gastrite?

 

Prof. dr. A. Oproiu: - Alimentele prea sărate, pastrama, peştele sărat, murăturile în saramură favorizează gastritele. Mezelurile şi conservele tratate cu nitriţi sporesc riscul de gastrite. Conservarea mezelurilor şi cărnii prin afumare deschide calea gastritelor. Nu e bine să facem exces de preparate pe grătar, de fripturi împănate cu multă grăsime, creşte riscul de gastrite. Gastritele sunt provocate de acea bacterie obişnuită cu mediul acid din stomac Helycobacter Pilori. Ea este şi un risc de cancerizare din categoria A. Helicobacter Pylori se înlătură cu un amestec de antibiotice şi alte medicamente.

 

 

Circa 80% din ulcerele duodenale sunt cauzate de Helicobacter şi 60% din ulcerele gastrice sunt provocate tot de bacteria Helicobacter. Înainte, ulcerele se puneau pe seama acidităţii sporite din stomac şi stresului, din aceste cauze apăreau recidivele şi exacerbarea primăvara şi toamna. De când principalul vinovat, Helicobacter Pylori, este atacat cu antibiotic au scăzut spectaculos operaţiile de ulcer cu tăierea stomacului.

 

          

Ultima oră
Alte titluri din: Interviuri
Cum să devii „liderul haitei” Cum să devii „liderul haitei”
Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor
Mai multe titluri din: Interviuri
Antena3.ro Alina-Mădălina este învățătoare într-o comună vasluiană. Însă, recent, oamenii au aflat un secret murdar despre ea: „Cum Dumnezeu a fost posibil așa ceva?”
Libertatea.ro Pozele intime cu Oana Roman, făcute publice după despărțirea de soțul ei
A1.ro Gheorghe Dincă, detalii despre relațiile intime cu Luiza! Ce l-a rugat fata, înainte de... „Nu puteam să refuz”
IncomeMagazine.ro BestJobs: Speranța de angajare a tinerilor a crescut în 2019
Observator.ro Horoscop 14 decembrie