Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Coffee Made in Romania

Autor: ADI MUNTEANU
11 Iun 2019

Există cafea românească? Există un brand românesc de cafea? Desigur, o astfel de idee te-ar duce cu mintea la cine știe ce curajos care s-a apucat să cultive cafea în România. Așa m-am gândit și eu când am auzit de „cafea românească”. Evident, nu se cultivă cafeaua în țara noastră. Arbustul de cafea crește doar în anumite zone ale lumii și acestea sunt plantații cunoscute, în zone calde, tropicale, Etiopia, India, Costa Rica, Honduras, Mexic, Brazilia, Columbia, Kenya etc. Fiecare soi are particularitatea lui în funcție de sol, climă sau altitudinea la care este plantat. Secretul unei cafele bune stă în felul în care sunt combinate diferite soiuri de boabe și de felul în care sunt prăjite. În spatele unei lingurițe de cafea se află o adevărată industrie a degustatului de diferite tipuri de recolte, aduse de pe toate meridianele lumii, îmbinate în funcție de aromele, aciditatea sau duritatea fiecăruia.

 

Sincer, inițial, am luat în glumă ideea unei cafele românești. De unde și până unde? Adică un fel de „Cafea de Bărăgan”? Sau poate „Cafea de Măcin”? Și, totuși, există șase producători români de cafea. Curiozitatea m-a făcut să vizitez o astfel de fabrică de cafea. Lângă București, în comuna Cornetu, și, desigur, nu am descoperit un câmp cu o „livadă” de cafea și cu zeci de culegători. Cafeaua este importată, însă este verde. Ea se prăjește aici, se macină aici, se combină aici cu alte soiuri după rețeta proprie, se degustă și abia apoi se ambalează. Aproximativ o tonă de cafea pe zi. Am asistat la un întreg ciclu de producere a unui sortiment, o combinație de șapte soiuri, de pe toate continentele. De exemplu, cafeaua Arabica, care se cultivă în Etiopia, are un conținut scăzut de cofeină, însă este foarte aromată. Dar împreună cu un soi de cafea Robusta, cu un conținut mare de cofeină, adusă din Zair, Liberia sau Congo, se obține și aromă, și „duritate”. Apoi, în rețetă mai sunt adăugate alte câteva soiuri: din India (pentru aciditate), din Costa Rica (pentru parfumul ei), din Brazilia (o aromă specifică) și chiar de pe Insula Sfânta Elena, unde este cultivată pe sol vulcanic, oferind mai multă asprime. Amestecul de soiuri este doar prima fază. Urmează „măiestria” prăjitului, unde și o secundă în plus sau în minus, sau o diferență de doar câteva grade în cuptor poate compromite întreaga producție.

Secretul unei cafele bune: combinarea aromelor

Am asistat o zi întreagă la întregul proces de fabricare a unei tone de cafea, de la amestec, prăjire, măcinare și ambalare. Însă înainte de ambalare, poate cea mai interesantă parte, am asistat la o degustare, verificarea calității. Trei degustători profesioniști au studiat cu mare atenție toate aspectele: arome, aciditate, asprime. Am luat și eu parte la degustare, dar, nefiind un fin cunoscător în ale degustatului de cafea, nu am putut spune decât „da, e bună”. Profesioniștii, însă, au completat, cu mare atenție, câteva tabele cu valorile din rețetă. La final au decis: „Corespunde, se poate trece la ambalare”.

„Parcă e mai bună asta făcută la noi”

Plecat de la fabrică, am colindat prin mai multe cafenele din București și am cerut „cafea românească”. În majoritatea locurilor, oferta a fost cu brandurile internaționale cunoscute. „Dar cafea românască aveți?”. „Cafea românească?! Nu! Există așa ceva?” „Există, așa cum există și cafea germană, austriacă sau italiană. Nici acolo nu se cultivă cafea”, am spus. Dar am găsit și locuri unde se știa de mărcile românești. „Aha, de aia artizanală. Da, avem”. Cu cele câteva cunoștințe acumulate la fabrică mi-am testat și eu simțurile. Am cerut o cafea românească și o cafea de marcă cunoscută, ambele espresso, și pot spune că cea românească e mult mai aromată. În general mărcile mari folosesc un singur soi de cafea, fie Arabica, fie Robusta, fie Columbia, fie Brazilia. „Dumneavoastră beți cafea de asta «artizanală»?”, l-am întrebat pe barman. „Nu prea. O prefer pe asta de la aparat. Apăs un buton și gata”. L-am invitat să facem un test împreună. „Una de-aia și una de-aia?”. „Da”. „Ei... parcă e mai bună asta a noastră. E mai aromată, parcă e și mai parfumată. Să mai bem una”. Am ajuns, astfel la vorba lui Mihai Florescu, producătorul mărcii „Leonard Caffe”: „o cafea bună o cere pe a doua. Prima ceașcă o bei repede, pentru efectul imediat pe care-l are. Apoi, a doua cafea se bea încet, se savurează”.

Export în SUA, Franța și Germania

A doua zi am fost din nou la fabrică și am vorbit despre vizitele mele prin cafenele. Desigur, tot la o cafea. „Noi producem o tonă pe zi, cam cât două rafturi la un hipermarchet, dar producem o altfel de cafea. Avem rețetele noastre. Putem spune că este artizanală. Secretul nostru este combinarea mai multor soiuri de boabe. Fiecare vine cu ceva particular care îmbogățește aroma cafelei”, spune Mihai Florescu. „Sunt mulțumit că avem clienții noștri statornici, de peste 25 de ani, cum este Casa Regală a României dar și cafenele din zona Horeca”. I-am povestit de replicile primite de tipul „Cum așa? Cafea românească? Unde se cultivă cafea la noi?”. „De exemplu, marca «Davidoff» se face numai la Hamburg, dar, la fel ca și noi, importă boabele verzi de peste tot din lume și o prepară după rețetele lor. Înainte de Revoluție era la mare modă marca «Vienner Café», produsă în Austria. Evident că nici în Austria nu există arbori de cafea. Arta este în a alege și combina soiuri. Iar asta durează ani de zile. Eu, de exemplu, în cei 25 de ani de când am intrat în afacerea asta, am testat sute de soiuri și sute de combinații până am ajuns la cele șase rețete principale pe care le producem. Este o muncă dificilă. De exemplu, o cafea doar un pic mai arsă are un alt gust. Să știți că este posibil ca din greșeală să-ți iasă o altă aromă foarte bună. Dar este mult, foarte mult de testat și degustat”. „Sunteți șase producători de cafea românească. Puteți concura marii producători?”. „Nici nu ne propunem. Avem o nișă a noastră, pentru cunoscători și amatorii de cafea bună. De asemenea, ne bucurăm că și exportăm. Și în Franța, și în Statele Unite, și în Germania”.

Cum este mai bună o cafea? La ibric, espresso sau la filtru?

Cum preparăm mai bine cafeaua? Prin metoda tradițională, turcească, la ibric, sau cele moderne, la espressor, la filtru, la syphon, sau chiar infuzată la rece? „Noi recomandăm espresso. Nu doar că este o tehnologie modernă, dar presiunea aburului extrage mai bine aromele din cafea. Desigur, fiecare om are gusturile lui. Sunt oameni care beau fără zahăr, alții beau cu mult lapte. Eu, repet, recomand espresso. Și, neapărat, înainte de a lua prima gură, trebuie băut un pahar cu apă pentru ca în gură să nu mai fie alte arome. Să simți doar gustul de cafea. Apoi, iar mă repet, trebuie băută și a doua ceașcă, dar încet, savurată îndelung. Așa vă puteți bucura deplin de calitatea și aromele unei cafele bune”.

 

„Leonard Caffe este primul producător român de cafea care a reușit să trezească și interesul americanilor cu marca «Cafeaua Vampirului», un brend exotic, ciudat și enigmatic precum Vlad Dracula, care ne îmbie cu arome de scorțișoară și un praf fin de ardei iute.”

Mihai Florescu

 

„Se spune că priceperea armenească în prăjirea cafelei este arta supremă. Dar aceasta nu reprezintă decât o mică parte din inovaţiile aduse de vechi torrefattori (prăjitori de cafea - n.r.) italieni în cultura, tehnologia şi prepararea cafelei.”

Mihai Florescu

 

„O cafea bună o cere pe a doua”

Mihai Florescu

 

 

Ultima oră
Alte titluri din: Reportaje
Viaţa de student din Bucureşti Viaţa de student din Bucureşti
Raiul lui nea Ion, de la malul mării Raiul lui nea Ion, de la malul mării
Mai multe titluri din: Reportaje
Antena3.ro Roxana are 18 ani și este o elevă-model la un liceu din Constanța. În urmă cu câteva zile a publicat ceva pe internet. Ce a pățit imediat tânăra e rușinos: “Eu n-am venit să fiu jignită și batjocorită în fața a 30 de colegi”
Libertatea.ro Reacția unui român după ce a prins furând dintr-un magazin din UK. Ce a fost la gura lu
A1.ro Descoperire uriașă în cazul dispariției Elodiei Ghinescu! Ce a ieșit la iveală acum! Un câine polițist a rezolvat tot
IncomeMagazine.ro BestJobs: Speranța de angajare a tinerilor a crescut în 2019
Observator.ro Horoscop 24 octombrie