×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Românul care ar putea transforma gunoiul în aur negru

Autor: ALEX NEDEA
16 Ian 2018

Țara noastră munţi de gunoaie poartă, noi cerşim din poartă-n poartă. Un român şi-a investit toată averea pentru a pune la punct o tehnică revoluţionară prin care deşeurile din tomberoanele noastre să poată fi transformate în aur. În aur negru. Și susține că a reuşit. Astăzi ar putea să ne scape de gunoaie şi să ne umple de bani. Cu o singură condiţie: să fie lăsat.

Harta energetică mondială a viitorului ar putea să aibă un punct de referinţă şi la noi în ţară. La Săcele, un mic oraş din coasta Braşovului, într-o hală care pare, din exterior, ca oricare alta, s-ar putea produce printr-o tehnologie revoluţionară combustibil din simple deşeuri menajere. Incredibila invenţie e sută la sută românească şi aparţine lui Costin Frâncu, un om de afaceri bucureştean. Frâncu a descoperit că gunoiul din casele noastre, odată distrus la temperaturi înalte, printr-un proces numit gazeificare, poate fi transformat în bani. Mulţi bani. „ Am făcut faza de laborator pentru a transforma deşeurile menajere organice în kerosen de aviaţie, «jet fuel». Ceea ce ne-ar fi propulsat pe noi, românii, între primii din lume. Singurii care au nişte rezultate în domeniul ăsta sunt americanii. Ei au reuşit să zboare un F16 cu kerosen produs din camelină, o cultură agricolă dedicată. Eu am putut să fac acelaşi lucru din gunoi!”, povesteşte Costin Frâncu, de la sediul fabricii sale care acum aduce mai mult a ruină, deşi aici ar fi trebuit, la o asemenea descoperire, să fie un furnicar de camioane care să aducă gunoaie din toate părţile ţării şi de cisterne care să plece încărcate cu combustibili lichizi.

O invenție care a făcut vâlvă

Frâncu a crezut atât de mult în invenţia sa, încât, fără să ceară ajutor de la nimeni, şi-a pus la bătaie toată averea câştigată din alte afaceri. Cu 20 de milioane de euro şi-a ridicat la Săcele mica fabrică de procesare cu care urma să înceapă producţia la scară industrială. Din spusele lui, descoperirea sa făcuse ceva vâlvă în lumea largă pentru că rezolva dintr-un foc două probleme globale. O dată pentru că, prin gazeificare, găsise o soluţie de eliminare fără poluare majoră a toxicului reziduu pe care îl lasă în urmă umanitatea. Apoi, pentru că se găsise o alternativă inepuizabilă la combustibilul din petrol, o rezervă planetară aflată pe terminate. Dacă planul lui Frâncu ar fi funcţionat, România ar fi intrat în istorie. Mai mult, ar fi dat şi peste o avere nesperată, căci la capitolul deşeuri suntem extrem de bogaţi. „Dacă jumătate din cantitatea de gunoi menajer produsă în România ar fi gazeificată, am putea obţine o cantitate de peste 200 de mii de tone de benzină. Reprezintă cam 14-15% din consumul actual de benzină din România”, face o evaluare Ioan Călinescu, decan la Facultatea de Chimie Aplicată.

Cum omoară birocrația orice afacere profitabilă

Invenţia pare să aibă, în schimb, o unică hibă: e proiectată în România, ţara în care orice iniţiativă privată e supusă de foarte multe ori testului de stres al incompetenţei sau relei-voinţe a autorităţilor. În 2014, lui Costin Frâncu i-a expirat autorizaţia de mediu înainte de a găsi un partener pentru producerea de combustibil la scară industrială. Și, în mod extrem de ciudat, autorităţile au refuzat să îi emită o altă autorizaţie, deşi asta ar fi trebuit să fie doar o simplă formalitate. Căci, deşi fusese controlat de autorităţile de mediu de patru ori până atunci, nu i se putuse imputa nicio neregulă. Ba chiar la ultima dintre inspecţii, cea mai minuţioasă, fusese felicitat. Cu toate acestea, astăzi, fabrica nu mai funcţionează, iar locul aduce a ruină. Costin Frâncu e în datorii până în gât, firma care a susţinut construirea fabricii e în faliment, utilajele rămase pe loc au început să ruginească degeaba, iar peste investiţia de 20 de milioane de euro au crescut buruieni înalte cât omul. Totul, în aşteptarea unei autorizaţii de mediu care nu mai vine. Acum e convins că a fost victima unui complot. „Știam că sunt monitorizat, că sunt cu ochii pe mine. De ce? Pentru că tot ce s-a întâmplat dovedea o rea-voinţă şi o agresiune îngrozitoare a statului român împotriva investitorului privat care, în prostia lui, s-a apucat să facă cercetare pe banii lui în România”. E convins că invenţia lui a deranjat enorm „băieţii deştepţi” care gestionează gropile de gunoi ale României. Fabrici ca ale lui, odată împânzind ţara, ar scădea dramatic cantitatea de deşeuri care ar ajunge la groapă. Și atunci de ce să facem o industrie care ar putea să ne îmbogăţească pe toţi când gunoiul îi îmbogăţeşte acum doar pe colectorii de deşeuri? Ei fac avere din taxele pe care fiecare dintre noi le plăteşte pentru a avea gunoiul ridicat şi dus la groapă. „Știţi cât plătiţi, stimaţi cetăţeni, gunoiul? Cam 60-70 de euro pe tona dusă la groapă. Ce face colectorul? Plăteşte 18 euro la groapa de gunoi, care, de obicei, e tot a lui şi mai are doi amărâţi cu salariul minim pe economie şi o maşină. Ne putem da seama că unii colectori au profituri de 200-300%. Păi, cum să te lase cineva să te apropii de gunoiul lor? E crimă cu premeditare!”, constată ironic Frâncu. I s-a întărit ideea că ar fi un complot al salubriştilor împotriva sa atunci când a primit vizita unuia dintre ei la fabrică. „Mi-a zis: «Vai, e superbă fabrica, mut-o la mine la Bucureşti!». «Păi, de ce?». «Pentru că aici nu o să funcţionezi niciodată şi eu la Bucureşti îţi aduc gunoiul gratis şi împărţim profitul jumate-jumate».«Hai, pe bune?! Păi, eu am făcut cercetare, eu am făcut o invenţie, cum adică împart profitul jumate-jumate cu tine?» Zice: «Păi, aici nu ai să ai gunoi...». Nu-i nimic, băieţi, mâncaţi-vă gunoiul, că voi aveţi gunoi, vă aştept să îl mâncaţi”.

Un profit cu multe zerouri

Culmea ironiei este că din curtea fabricii lui Frâncu care stă degeaba se vede în zare cum se înalţă groapa de gunoi a Braşovului. Un munte de zeci de metri înălţime, alimentat continuu de sute de maşini care trec, culmea, prin faţa porţii inventatorului român. Un calcul estimativ bazat pe evaluările lui Costin Frâncu arată că drumul unei maşini încărcate cu gunoi ne costă cam 300 de euro. În schimb, materia primă aruncată de camion la groapă ar putea produce combustibil de 1.500 de euro. Am mers la Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, să o întrebăm de ce pierdem bani, în loc să câştigăm, şi cum de nu i se prelungeşte o autorizaţie de mediu unei societăţi care nu a încălcat niciodată legislația de mediu. Ne-a spus că au apărut alte reguli care trebuie respectate şi firma trebuie să se conformeze. O spune legea. „Noi am avut nenumărate întâlniri cu acţionarii firmei respective şi le-am explicat şi am făcut toate demersurile, inclusiv la Comisia Europeană, ca să le demonstrăm că trebuie să intre în legalitate. Atât timp cât cineva a fost de bună-credinţă, ţi-a dat o înlesnire astfel încât să obţii o astfel de autorizaţie, nimeni nu este de rea-voinţă, important este ca şi de partea cealaltă să găsim aceeaşi bunăvoinţă şi să îşi întocmească studiile aşa cum trebuie, chiar dacă ele trebuie luate de la zero. Nu ştie să le facă, îi ajutăm noi”, ne spune Gavrilescu, care susţine cu tărie că s-a oferit chiar să îi arate personal întreprinzătorului cum să îşi întocmească dosarul pentru o nouă autorizaţie.

Cifră: 20 de milioane de euro a investit Costin Frâncu în fabrica de la Săcele. Care acum stă să cadă din cauza unei autorizații

„Dacă jumătate din cantitatea de gunoi menajer produsă în România ar fi gazeificată, am putea obţine o cantitate de peste 200 de mii de tone de benzină. Reprezintă cam 14-15% din consumul actual de benzină din România”, Ioan Călinescu, decan la Facultatea de Chimie Aplicată

Experţii aproximează că, dacă am recicla cantitatea de deşeuri pe care o producem anual, am putea creşte o industrie de 2 miliarde de euro. 7 milioane de tone de gunoi producem anual și reciclăm doar 5%. Până în 2020 va trebui să ajungem la 50% deșeuri reciclate. Dacă am reuși să atingem această performanță, nu ne-am salva doar de un dezastru ecologic, ci am putea suplini 25% din gazele naturale pe care le folosim astăzi la încălzire

 

Ultima oră
Alte titluri din: Reportaje
Investiții la sat rămase de căruță. Cele opt minuni ale lumii din Cungrea Investiții la sat rămase de căruță. Cele opt minuni ale lumii din Cungrea
O bucată din România cu granițe trasate din Ungaria O bucată din România cu granițe trasate din Ungaria
Mai multe titluri din: Reportaje
Antena3.ro A plătit o agenție matrimonială să îi găsească bărbatul potrivit, însă ce a urmat nu a fost deloc bine. Femeia a primit despagubiri uriașe
Libertatea.ro La ce oferte a dat cu piciorul Bianca Drăgușanu după plecarea de la Kanal D
A1.ro Încă o TAXĂ OBLIGATORIE pentru românii care stau la bloc. De când intră în vigoare noua lege
IncomeMagazine.ro Cate rachete balistice are armata Rusiei?
Observator.ro Horoscop 18 august 2018. Dragoste cucerită, bani şi dorinţe fierbinţi