Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! AcceptX
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Spionaj fără spioni – dosar din spuma protocoalelor

Autor: DAN CONSTANTIN
11 Oct 2018

Ancheta privind moartea judecătorului Stan Mustaţă readuce în prim-plan şi un caz de spionaj. Unul dintre cei acuzaţi că a participat la o acţiune de destabilizare a sistemului bancar românesc, condusă de un grup din Israel, a fost martor la chinurile la care a fost supus Stan Mustaţă. Interesul jurnalistic ne-a făcut să scoatem din arhivă ancheta şi procesul care au condus la condamnarea la ani grei de puşcărie a celui care a fos închis în aceeaşi celulă cu magistratul în ultimele lui zile de viaţă. Am descoperit cum acuzaţii grave ale procurorilor nu au fost probate în instanţă, iar altele, acceptate după contorsionate motivări ale judecătorilor de la Înalta Curte. Principala problemă într-un dosar cu numeroase acuzaţii, între care spionaj şi spălare de bani - nedovedite, a devenit pentru magistraţii ÎCCJ „legalizarea” probelor livrate de SRI. Miza acestui recurs a fost să introducă în jurisprudenţă că probele obţinute cu ajutorul SRI până la celebra Decizie 51 a Curţii Constituţionale sunt de neatacat.

Iahr Giora, cetăţean israelian, a fost îmbarcat în aceeaşi dubă a morţii care l-a transportat pe Stan Mustaţă la penitenciarul de maximă siguranţă Giurgiu. Acest episod ne-a atras atenţia asupra deţinutului condamnat definitiv la nouă ani şi opt luni închisoare. Ancheta a stârnit vâlvă la începutul anului 2015, când au fost operate reţinerea şi arestarea unor cetăţeni israelieni. Acuzaţiile procurorilor DIICOT i-au vizat pe Iahr Giora, pe Azouri Oren Avraham (condamnat la nouă ani) şi pe George Tohăneanu (condamnat la 9 luni cu suspendare). Procurorii au introdus în anchetă martori cu identitate protejată pentru a proba agresiuni de tip cibernetic, spălare de bani, spionaj, organizarea unui grup infracţional. Rechizitoriul care acoperă fapte din perioada 2014-2015 a reţinut împotriva celor doi israelieni doar complicităţi, acţiunea inculpaţilor de a pătrunde în sistemul informatic al unei bănci pentru a transmite datele către un grup din Israel (nedenumit) nefinalizându-se cu claritate în fraudarea băncii respective. Aşa cum au fost prezentate public datele anchetei, grupul infracţional plimba milioane de euro prin Aeroportul Otopeni şi derula operaţii de spălare de bani de-a lungul şi de-a latul mapamondului.

Spălarea de bani a căzut cu succes

Inculpaţii, judecaţi în stare de arest, au reuşit să convingă instanţa supremă că nu au comis toate faptele grave cuprinse în rechizitoriul DIICOT din iulie 2015. Prin Decizia nr. 416/A/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea inculpaţilor pentru infracţiunea de spălare a banilor. Procurorii menţionau în rechizitoriu că inculpaţii s-au implicat în operaţiuni de intermedieri cu fonduri de provenienţă ilicită, caracterul ilicit fiind “dedus din circumstanţe faptice obiective”. Ancheta nu a putut prezenta un probatoriu de natură a confirma finalizarea acestor operaţiuni şi nici materializa activităţile desfăşurate de persoanele aflate la cele două capete ale lanţului de spălare a banilor. În plus, Iahr Giora a prezentat instanţei documente care demonstrau provenienţa licită a sumelor şi a explicat că una dintre activităţile pe care le realiza cu bani personali era intermedierea de afaceri, pentru care lua comisioane.

Forumul de la Davos, ceva suspect

Principalele probe pentru a dovedi spălarea de bani sunt extrase din convorbiri înregistrate de SRI şi din suspiciuni derivate din transportut unor sume mari de bani. Inculpatul Giora declară în vamă, imediat după sosirea cursei Viena –Bucureşti, pe Otopeni, în 15 ianuarie 2015, suma de 1,5 milioane de euro. De asemenea, Tohăneanu, folosit pe post de şofer, declară şi el că a transportat valize cu bani şi ar fi auzit discuţii despre bani. Rechizitoriul nu scapă să menţioneze că Giora participase la “o conferinţă la Davos” (n.n. - Forumul Economic mondial de la Davos).

SRI, EXPERT PENTRU PROPRIILE PROBE

În timpul procesului, a apărut Decizia CCR care elimina SRI din procesul de livrare a probelor către instanţe. Sistemul a intrat în panică, dându-şi seama de pericolul de a rămâne fără un mijloc important de manipulare a probelor în dosarele sensibile, cu sentinţe prestabilite. Or, în acest proces pornit ca o mare afacere de spionaj şi de spălare de bani, acuzaţiile se bazau tocmai pe probele obţinute prin mandatele de siguranţă naţională. Mai mult, expertizarea unor probe care susţineau acuzaţiile procurorilor de pătrundere în sistemele informatice ale băncii vizate de inculpaţi era asigurată de o unitate din structura SRI. Ca atare, instanţa de recurs de la ÎCCJ a trebuit să decidă la primul termen de judecată, planificat după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei CCR, asupra contestaţiilor inculpaţilor din 5 octombrie 2016, care vizau nulitatea probelor rezultate din interceptări, respectiv a proceselor-verbale de redactare a înregistrărilor realizate de SRI. Judecătorii ÎCCJ au simţit nevoia să menţioneze în motivare că “recenta Decizie a CCR a stârnit, cum era de aşteptat, numeroase discuţii cu privire la validitatea probelor administrate în aceste condiţii până la momentul publicării acesteia în M.O.”. Deşi acceptă “că sunt şi opinii potrivit cărora interceptările utilizate ca probe până la închiderea procedurii de cameră preliminară trebuie excluse”, acestea fiind “de o nulitate absolută”. După o lungă incursiune prin legislaţie şi interpretări ale N.C.P.P., instanţa superioară apreciază că “măsurile de supraveghere tehnică efectuate de organele de anchetă judiciară rămân valabile”. Calea spre condamnarea inculpaţilor era larg deschisă. Protocolul secret Parchet General – SRI, care ocolea Decizia CCR, se semnează în 7 decembrie 2016. Lazăr şi Horodniceanu serveau statul paralel încă o dată.

La înregistrările cu dubii de legalitate, se adaugă o expertiză realizată de o unitate din componenţa SRI - Institutul pentru Tehnologii Avansate. Cităm din motivarea sentinţei: “În locuinţa inculpatului, cu ocazia percheziţiei domiciliare, au fost găsite stickuri de memorie pe care au fost identificate mai multe executabile a căror analiză (Raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 11 mai 2015, întocmit de specialişti din cadrul Institutului pentru Tehnologii Avansate) a evidenţiat faptul că acestea reprezintă aplicaţii maliţioase ce au potenţial de a produce pagube sistemelor informatice în care se instalează”. Menţionăm că la momentul desfăşurării acestui proces la ÎCCJ nu era cunoscută public puterea de influenţare a anchetelor rezultate în urma protocoalelor secrete încheiate între SRI şi Parchetul General, respectiv Înalta Curte şi SRI.

De ce a fost ales Iahr Giora - condamnat într-un proces de spionaj fără spioni - să-l însoţească la Giurgiu pe Stan Mustaţă - victimă a sistemului pentru că nu l-a condamnat pe Dan Voiculescu, rămâne un mister al repartizării aleatorii a destinelor din puşcării. Cert este că după moartea lui Stan Mustaţă, regimul de detenţie al “spionului” israelit s-a îmbunătăţit, Giora fiind trecut în regim semideschis.

„Instanţa constată că acuzarea nu a probat că accesarea sistemelor informatice ale băncii s-a făcut în scopul transmiterii de date unei puteri străine sau organizaţii străine ori agenţilor acestora”

Decizia 416/A/2016

 

 

Ultima oră
Alte titluri din: Justitie
Victor Ciorbea explică de ce nu a delegat atribuţia de sesizare a CCR: Avocatul Poporului este o autoritate unipersonală Victor Ciorbea explică de ce nu a delegat atribuţia de sesizare a CCR: Avocatul Poporului este o autoritate unipersonală
Avocata Maria Vasii, despre Alina Bica și Elena Udrea: „S-au bazat pe promisiuni obscure care nu au funcționat” Avocata Maria Vasii, despre Alina Bica și Elena Udrea: „S-au bazat pe promisiuni obscure care nu au funcționat”
Mai multe titluri din: Justitie
Antena3.ro HOROSCOP MINERVA până la finele anului. Gemenii vor să se cunoască mai bine, Capricornii se trezesc la realitate
Libertatea.ro Ce făcea un bărbat din Piatra Neamț în timp ce se uita la filme porno. Caz teribil!
A1.ro Maria Ghiorghiu, o nouă profeție șocantă: ”E foarte aproape! Vin peste omenire!”
IncomeMagazine.ro Avertismentul președintelui Asociatiei Analistilor Financiari-Bancari: Nu cumpărați acum locuințe. Preturile vor scădea cel putin cu 25%-30% in urmatorii 2-3 ani
Observator.ro Horoscop 19 octombrie