x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Calatorii „Casa turismului”, o afacere imobiliară de milioane de euro

„Casa turismului”, o afacere imobiliară de milioane de euro

de Diana Scarlat    |    29 Iun 2020   •   11:26
„Casa turismului”, o afacere imobiliară de milioane de euro

Jurnalul anunța, săptămâna trecută, că rămășițele fostului Minister al Turismului se mută într-o clădire de sticlă din nordul Capitalei, iar astfel se pot pierde și ultimele documente pe care le caută DNA pentru instanță. Dar povestea clădirii este chiar mai interesantă decât pierderea documentelor originale. Proiectul măreț al actualului guvern, după desființarea, simultan, a Ministerului și a Autorității Naționale pentru Turism (ANT), este mai mult unul imobiliar, având însă și perspective de conflict de interese și potențial de trafic de influență, concurență neloială și multe alte probleme din sfera penală.

 

Angajații fostului Minister al Turismului spun că guvernul vrea să construiască, în locul Ministerului și al ANT, „Casa Turismului” - practic, o clădire cu mai multe etaje, care vor fi ocupate de o parte dintre birourile funcționarilor, dar și de sediile Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Desigur, mulți se întreabă de ce ar dori două asociații patronale să primească sediu de la stat, însă ideea de a oferi ceva gratis este întotdeauna tentantă, deci ar putea fi acceptată, chiar dacă cele două asociații au suficiente sedii în care să-și poată desfășura activitatea, fiind proprietari de hoteluri și de mari agenții de turism. Mai este ceva care poate atrage în această schemă: posibilitatea de a lua contracte de la stat, pentru promovare. Bătălia pe Legea OMD-urilor (Organizații de Management al Destinației) s-a dat chiar pe banii pentru promovare, iar sumele nu sunt mici, așa cum ar putea crede cei care se gândesc exclusiv la taxele plătite de hotelieri, în stațiuni. Mai sunt și toate bugetele de promovare și dezvoltare, dar și deciziile în privința construcțiilor, amenajărilor, transformărilor care se vor face în teritoriu, în proiecte integrate, inclusiv cu fonduri europene nerambursabile. Tocmai de aceea a durat mai mult de trei ani scandalul pe această lege, care și astăzi mai este supusă transformărilor succesive, prin propuneri de modificări.

 

Un proiect îngropat de legislația penală

Schema „Casa Turismului” pare perfectă: toți specaliștii din turismul românesc, de la stat și din sectorul privat, să fie strânși în aceeași clădire, ca să poată lucra împreună, în deplină armonie. Doar că... legislația românească din domeniul penal spune că lucrul în deplină armonie al statului cu privatul, atunci când e vorba de bani și atribuire de contracte, intră în sfera de interes a mai multor instituții, precum Autoritatea Națională pentru Integritate (ANI), Direcția Națională Anticorupție (DNA), DIICOT, Parchetul General, Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi și, eventual, DLAF și OLAF, dacă sunt și fonduri europene. Practic, statul și privatul nu pot lucra împreună, pentru proiecte câștigate de mediul privat cu bani de la stat, pentru că se generează astfel conflict de interese, trafic de influență și concurență neloială – ceea ce se poate întâmpla în viitoarea „Casă a Turismului”, un spațiu comun pentru toți reprezentanții acestui sector de activitate, de la stat și din mediul privat. Mai mult, dacă și spațiul este plătit de stat, pentru a beneficia mediul privat, deja unele instituții încep să lucreze dosare. Dacă vor să facă acest proiect, specialiștii în turism ar putea propune modificarea de urgență a legislației penale, pentru a nu le mai îngrădi accesul la fonduri de la Guvern sau din bani europeni, prin Guvern. Și ar putea face lobby pentru a elimina traficul de influență, printr-o lege clară a lobby-ului care să poată funcționa și în România. Până atunci, însă, multe dintre activitățile făcute de stat și privat în comun intră în sfera penalului.

 

Clădire cu istorie infracțională de manual

Povestea „Casei Turismului” este și mai interesantă din punct de vedere imobiliar : clădirea de sticlă din nordul Capitalei – dincolo de faptul că reprezintă opusul a tot ceea ce înseamnă astăzi recomandări de lucru în spațiile de birouri, în condiții de pandemie, reglementate chiar de Guvern – are și o istorie infracțională aparte. Seria interminabilă de scandaluri legate de clădire începe în anul 2007, cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) care îi plătea o chirie enormă cunoscutului Costel Onoriu: 4,3 milioane de euro pentru cinci ani, în clădirea cu subsol, parter și șase etaje – deși înainte de achiziție, instituția funcționa într-un sediu pentru care nu plătea nimic. Povestea continuă cu o fraudă de aproximativ două milioane de euro, în care a fost implicat și fratele președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, Vasile Mircea Zegrean. Corpul de Control al prim-ministrului a trimis către DNA un raport prin care s-a stabilit că Vasile Mircea Zegrean a prejudiciat Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor (ISCIR) cu peste opt milioane de lei, prin achiziția unui imobil, la un preț de două ori mai mare decât valoarea reală – viitorul sediu al „Casei Turismului”.

 

Povestea de succes este continuată

Statul, prin ISCIR, a cumpărat o parte din clădire, respectiv spațiile aferente etajelor 1, 2 și 3 din imobilul situat pe strada Promoroacă nr. 9 – 11, Sectorul 1. Pe 22 decembrie 2009, ISCIR, instituție a statului condusă atunci de Vasile Mircea Zegrean, a achiziționat acest imobil, cu destinația de sediu, de la patru persoane fizice: Radu Enciu, Georgeta Enciu, Costel Onoriu și Eugenia Onoriu. Statul român a plătit 16.250.000 de lei, echivalentul a 3.858.116 euro. Potrivit Raportului întomcit de Corpul de Control al prim-ministrului, prețul a fost dublu față de cel real, prejudiciul fiind calculat la peste 8,5 milioane de lei. Și, pentru că lumea a uitat, iar dosarul nu a făcut victime, în continuare, statul va muta birourile din fostul minister la etajele 1, 2 și 3, iar apoi ar putea plăti chirie pentru restul spațiului sau ar putea achiziționa și restul clădirii, pentru a „construi” viitoarea „Casă a Turismului”, urmând să ofere spațiul reprezentanților mediului privat.

 

Din 19 iunie 2020 există deja Proiectul de Hotărâre a Guvernului prin care se va înscrie clădirea în inventarul centralizat al bunurilor Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. După finalizare, birourile de la Turism vor fi mutate în clădire și restul proiectului va putea demara.

×